Intelepciunea inimii

Intelepciunea inimii alege pentru cititorul impatimit al lui Henry Miller un melanj de povestiri si eseuri, proba a unei versatilitati stilistice pe care scriitorul american o poate oricind dovedi. Prin rindurile sale, Miller isi dezveleste cu candoare sufletul, scrie sincer, „din inima”, evitind orice manierism sau ingradire stilistica ce ar putea obtura expresia adevarurilor sale. Incluzind si citeva dintre cele mai cunoscute scrieri ale sale, printre care se numara „Veteranul alcoolic”, „Moartea creativitatii”, „Pintecele enorm”, „Filozoful care filozofeaza”, volumul cuprinde eseuri despre Raimu, vedeta a cinematografului la inceputurile sale, Brassaï, cunoscut fotograf al Parisului, psihanalistul E. Graham Howe si de asemenea analize ale unor opere si scriitori celebri, dintr‑o perspectiva inedita.

„La inceput, visam sa fiu rivalul lui Dostoievski. Speram sa ofer lumii niste conflicte sufletesti uriase, intortocheate, care s-o impresioneze la culme. Dar pina sa ajung prea departe, mi-am dat seama ca evoluasem pina undeva, dincolo de Dostoievski – dincolo in sensul degenerarii. La generatia noastra, problemele sufletului au disparut sau, mai curind, apar sub o infatisare ciudat de distorsionata chimic. Noi avem de-a face cu elemente cristaline ale sufletului dispersat si zdrobit.” (Henry Miller)

„In viziunea lui Miller, umanitatea a ajuns intr-un moment in care a uitat sa traiasca; nu face decit sa existe, luindu-si propriile ginduri si temeri drept realitate. Tot astfel, arta, cindva un extraordinar instrument de expresie a umanului, a decazut, a devenit un simplu obiect decorativ, facut sa ascunda esecul oamenilor. Precum un taur care da buzna printre portelanurile literaturii, cartile lui Miller distrug aceasta stare maladiva cu puterea unui antidot.” (The Guardian)