Intr-o zi, Ivan Ilici intelege ca e muritor. A invatat asta si la scoala: oamenii sunt muritori, Caius este om, deci Caius este muritor. El insa nu e om in general, el nu este Caius, el e Ivan Ilici! Moartea lui Ivan Ilici este, mai ales, viata lui Ivan Ilici. Viata uitucului Ivan Ilici. Viata muritorului Ivan Ilici.
"Actualitatea ipocriziei, simulacrul de bunăvoinţă manifestate de noi toţi, păstrarea aparenţelor, a unei anumite decenţe în relaţiile cu ceilalţi şi a unui minim de probitate morală, care trebuie întotdeauna etalată neprecupeţit, sunt tot atâtea motive pentru ca individul să se simtă atacat şi zdruncinat din temelii."
"Ipohondria şi teama de moarte, scrutate pe alocuri cu vână naturalistă, sunt exploatate în dorinţa autorului de a evidenţia faptul că este mai important faptul cum trăieşti. Singurătatea oricărui individ în preajma morţii este dublată la personajul tolstoian de nesiguranţa propriei vieţi, desfiinţată şi în acest caz de gândul că a făcut totul comme il faut. Nedumeririle şi neliniştile îi rămân fără răspuns."
Moartea lui Ivan Ilici este o avertizare data celor care nu-si traiesc viata, celor care se justifica pentru esecuri si ne arata ca o viaţă aranjată nu este neapărat sinonimă cu fericirea.