Povestea conflagratiei devastatoare care a schimbat radical harta lumii.
Cartea reputatei istorice Vyvyen Brendon ocoleste tiparul „adevarurilor istorice” plate si propune o abordare incitanta, care are precizia unei cercetari stiintifice si transmite emotia marturisirilor cutremuratoare ale celor care au trait acele vremuri.
Lucrarea de fata ofera o prezentare clara si concisa a evenimentelor din timpul „Marelui Razboi”; Primul Razboi Mondial a primit initial aceasta denumire de la contemporanii care nu intuiau ca, peste nici trei decenii, aveau sa fie martorii unui conflict si mai sangeros. Dar volumul semnat de Vyvyen Brendon nu se limiteaza la atat, ci aduce sub aceeasi umbrela o multitudine de puncte de vedere si interpretari diferite. Rezultatul: cititorii sunt stimulati sa isi formeze propria viziune asupra subiectului pus in discutie.
„In 1914, natiunile s-au tarat pana la cazanul clocotit al razboiului, aruncandu-se in el, fara nicio urma de neliniste sau de teama” - Primul Ministru al Marii Britanii, David Lloyd George, War Memoirs
Cartea relateaza in detaliu povestea Primului Razboi Mondial, incepand cu scanteia care l-a declansat. Imparatul austriac Franz Joseph nu a fost foarte indurerat de disparitia nepotului sau, arhiducele Franz Ferdinand, mostenitor al tronului Imperiului Austro-Ungar. Acesta murise rapus de gloantele sarbului bosniac Gavrilo Princip, alaturi de sotia lui, pe 28 iunie 1914. In schimb, a declarat ca o asemenea jignire adusa coroanei austriece nu va ramane nepedepsita, iar la sase saptamani de la asasinatul din Sarajevo a si izbucnit razboiul. Autoarea ne prezinta studii de actualitate privind evolutiile de pe cele doua mari Fronturi – de Vest si de Est, dar si de pe teatrele de operatiuni secundare. In paralel, suntem conectati la experienta cutremuratoare a participantilor la razboi, prin intermediul numeroaselor surse citate.
„De intreba-vor de ce-am murit,/ Spune-le ca ai nostri tati au mintit.” - Rudyard Kipling, Epitaphs of the War, 1919, la patru ani dupa moartea fiului sau John, unul dintre cei 8 milioane de soldati disparuti in Primul Razboi Mondial.
La finalul conflagratiei mondiale, harta lumii si-a schimbat infatisarea, reflectand sfarsitul unor imperii care dainuiau de secole si aparitia unor state noi. Printre ele se numara si Uniunea Sovietica, primul stat comunist din istorie. Desi Tratatul de la Versailles ii responsabiliza explicit pe invinsi pentru toate „pierderile si pagubele” provocate de razboi, aceasta clauza fost respinsa net de Germania in anii postbelici si s-a transformat intr-un subiect fierbinte de dezbatere. In curand, avea sa prinda contur ideea unei responsabilitati generale atat in cercurile politice, cat si in cele academice. Competitia economica, cursa inarmarii si imperialismul reprezinta de fapt tentaculele cu care a actionat vina colectiva.