Iulian Popa | „Nu simt nevoia unei izolări depline pentru a putea scrie”

În primăvara și vara anului 2023, Bursele și rezidențele de creație literară Cărturești, ediția a treia, se vor desfășura timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel și la Conacul Petre P. Carp din Țibănești. Iulian Popa este unul dintre cei șase câștigători din acest an, el fiind selectat de juriu la secțiunea proză scurtă.

Scriu zilnic. Oricât de puțin, este important să nu treacă nicio zi fără să scriu ceva. E important să-mi păstrez disciplina de a scrie. În timp se acumulează și pot lucra cu un text.

Cum speri să-ți petreci o zi ideală în această rezidență, zi pe care apoi să o multiplici de câte ori vei avea nevoie?

Aș vrea să pot scrie dimineața. Mi se întâmplă rareori și ar fi o modificare a rutinei mele de scris. Dacă în bine sau nu, rămâne de văzut. Intenționez, de asemenea, să îmi dedic mai mult timp reviziei textelor decât o fac acum, fără grabă și mai atent la detalii. De asemenea, mi-aș dori să interacționez cu ceilalți participanți și să schimbi idei. 

Ai vreun ritual sau o rigoare pe care ți-o impui atunci când lucrezi la un manuscris?

Scriu zilnic. Oricât de puțin, este important să nu treacă nicio zi fără să scriu ceva. E important să-mi păstrez disciplina de a scrie. În timp se acumulează și pot lucra cu un text. Altfel, nu am niciun obicei pe care l-aș categorisi drept ritual. De aproape un an, mi-am format o rutină de a scrie de mână. Îmi place gestul în sine și aproape am devenit dependent de el. Nu am anumite ore pentru scris și nici condiții aparte. Îmi pare că e o greșeală să aștept momentul de inspirație maximă și să mă conving că doar atunci aș putea scrie. 

Acest program de Burse și rezidențe Cărturești este deja la ediția a treia, iar competiția a fost mai mare decât în anii precedenți, juriul primind mai multe dosare de înscriere. Ce ai făcut atunci când ai aflat că te numeri printre câștigători?

A fost o surpriză plăcută și am fost impresionat, cu atât mai mult cu cât au fost mulți participanți. M-am bucurat și am luat vestea și ca pe o validare a muncii mele și o încurajare de a continua proiectul. 

Cu ce speranțe sau așteptări te îndrepți spre acest viitor sejur de o lună? Ai vreo preferință? Țibănești sau Câmpulung? De ce?

Sper să pot să termin munca de editare a povestirilor. Mi se pare cel mai dificil aspect în acest moment. Practic, aș vrea ca până atunci să am o versiune brută a tuturor textelor, iar în timpul rezidenței să pot face munca de care, uneori, mi-e teamă cel mai mult – editarea acestora.
Îmi place Câmpulung, datorită peisajului.  

Ai aplica(t) la burse și rezidențe în străinătate? Unde ți-ar plăcea să ajungi, ce ți-ar plăcea să vizitezi din postura de bursier?

Nu am făcut-o încă, dar aș fi tentat să încerc în viitor. Mi-ar fi greu să decid asupra unui loc. Ideal ar fi un loc liniștit într-un oraș mediu/mare, unde să pot vedea și simți viața localnicilor.

Cât contează spațiul în care te afli atunci când scrii?

Spațiul contează în măsura în care întrunește niște condiții elementare. Pot scrie în orice mediu, mai mult sau mai puțin. Mă adaptez ușor. M-ar deranja zgomotele citadine pe care cu toții le auzim ocazional – cel făcut de rotopercutoare este cel mai greu de suportat. La concurență cu el, alarmele auto prea sensibile, date la volum maxim. Certurile vecinilor nu mă deranjează, ba chiar îmi oferă ocazional subiecte sau măcar puncte de plecare pentru povestiri. Cafenelele din oraș sau gările și aeroporturile sunt medii în care pot căpăta modele pentru personaje. Am scris în trenuri și în avioane. Nu simt nevoia unei izolări depline pentru a putea scrie. 

La această ediție a Burselor și rezidențelor Cărturești ești câștigătorul la secțiunea proză scurtă. În ce stadiu este manuscrisul? Când și în ce context l-ai început?

Am plecat de la ideea de vizită ca eveniment în sine, ca ocazie de a dezvălui întâmplări, trăiri, de a readuce la suprafață conflicte din trecut sau de a reînvia prietenii pierdute. Povestirile sunt bazate pe această idee. Am considerat că pot trata o gamă variată de teme în cadrul ei. O vizită, într-o formă sau alta, apare în fiecare poveste. L-am început în 2020 și am continuat cu întreruperi. Cele mai multe dintre proze sunt deja scrise, însă sunt într-o primă versiune și necesită un proces de editare extensiv, astfel încât o evaluare cantitativă pentru întregul manuscris ar fi dificil de făcut în acest moment. 

Cum ar arăta o rezidență și spațiul ideal pentru aceasta, dacă tu ai dispune de un buget generos și de o echipă minunată pe care să o coordonezi?

Mi-e greu să fac acest exercițiu de imaginație, nu în ultimul rând pentru că evaluez utilitatea și succesul unei rezidențe prin calitatea textului pe care-l produc în final sau prin ideile pe care le dezvolt în timpul ei. Altfel, ar fi doar o deplasare în scop turistic. 

Interviul realizat de Andra Rotaru în seria dedicată câștigătorilor Burselor și rezidențelor Cărturești.
Iulian Popa și-a început rezidența din 15 mai 2023 la Vila Golescu din Câmpulung Muscel. Întrebările au fost adresate înainte de stabilirea locurilor de rezidență.

🔹🔹🔹

Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.