Marius Chivu | Madrugada & Hamangia

🍷 Wine & Combine. Carte, muzică și vin. 
O rubrică dedicată iubitorilor de cărți, muzică și vin, care caută potriviri inspirate.

În anii 2000, venită din Norvegia, Madrugada era una dintre puținele trupele europene de alternativ cu un sound original, un amestec de hard rock, dark country, folk alternativ și discrete texturi de electronica. După trei albume însă, unul mai bun decît altul (debutul Industrial Silence este un album cult acum), chitaristul Robert Burås, care deja avea succes cu a doua lui trupă abia înființată, My Midnight Creeps, avea să moară la doar 31 de ani. 

Restul trupei au terminat mixajul celui de-al cincilea lor album, la care lucraseră cu toții pînă în acel moment, și, un an mai tîrziu, în toamna lui 2008, după un turneu comemorativ cu Burås înlocuit de chitaristul celeilalte trupe a lui, Madrugada se desființa în mod natural.

Cu acest Chimes at Midnight, trupa norvegiană revine, așadar, după o pauză/absență de paisprezece ani, într-o formulă extinsă, și în studio, și live, dar cu compoziții semnate ca trio (vocalistul-chitarist Sivert Høyem pare să fi preluat frîiele creative trupei). Spre deosebire de celelalte albume, acesta este predominant o colecție de cîntece de dragoste, toate splendide (chit că versurile sînt doar decente), chitările abia ciupite, pianul, viorile (The Section Quartet sînt invitați special) și, mai ales, armoniile vocale, fiind orchestrate cu o finețe și o melodicitate care scot albumul – poate nu întîmplător avînd „chimes” în titlu – din etosul dur / în forță al rockului într-un spațiu acustic mai specific pop-ului, dar unul cu stamină, nelipsit de dramatism.

Cei care au descoperit Madrugada (al cărei nume, apropo, a fost dat de un poet prieten al trupei, însemnînd „răsărit” în portugheză/spaniolă) în perioada lor de început vor fi încîntați să regăsească timbrul vocii lui Sivert Høyem cîntînd piese noi, ceilalți vor întîlni o voce nazală, deopotrivă a regretului și senzualului, care te învăluie plăcut-dureros pînă la dependență. Pe mine, dintre vocaliștii pop-rock-ului european, doar vocile unor Stuat A. Staples (Tindersticks) și David Arthur Brown (Brazzaville) mă mai „transportă” astfel. Pentru mine, ei sînt Treimea de pus în rama vinilului.

🎧Ce să ascultați
Pînă acum, albumul a dat patru singles („Nobody loves you like I do”, „Dreams at midnight”, „The world could be falling down” și „Ecstasy”), iar dacă ar fi să vă recomand și altceva, aș alege „Slowly turns the wheel”, o piesă pe care regretatul Burås primește un credit creativ postum, și „Imagination”, o piesă compusă doar de Høyem și care ar fi putut fi, în vremurile lor bune, o baladă INXS.

🍷 Cum să-l ascultați
Albumul a fost înregistrat în regiunea rurală natală a lui Høyem și, întîmplător sau nu, evocă acea calitate specială a luminii scandinave de la sfîrșitul zilei, a răcorii și ușurătății cu care intri în noaptea rece. De aceea m-am gîndit să-l asociez cu un cupaj de Pinot Gris și Sauvignon Blanc de la Crama Hamangia: Pagaia Fumee, un vin de culoare galben-auriu intens, onctuos, cu note vegetale, care trebuie băut rece, rece. Vinul Sauvignon Blanc maturat în butoaie de lemn, de unde și aroma, a fost patentat ca stil și redenumit Fumé Blanc în anul 1970 de Robert Mondavi, un creator de vinuri american. Mai multe despre vinuri puteți găsi acolo unde caut și eu, adică în arătoasa grafic Enciclopedie a vinului pentru tineri neinițiați și connaisseurs d`antan de Madeleine Puckette & Justin Hammack, apărută la Baroque Books & Arts.

🔹🔹🔹

Marius Chivu este scriitor, traducător, cronicar literar și editorul antologiei anuale de proză scurtă KIWI, apărută la Editura Polirom.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.