Poveștile bine spuse merg la Anim’est!
UPDATE:
Mulțumim frumos pentru poveștile ingenioase. Câștigătorii sunt:
– Catoiu Laurentiu: 2 invitații duble la orice peliculă din festival
– Toma Iulian: 1 invitație dublă la The Night of the Trash Bin Treasures
– Ioana Ivanov: 1 invitație dublă la Creepy Animation Night
– Lavinia Alexa: 3 sacoșe + insigne Anim`est.
Vă dorim festival plăcut!
Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Anim’est răsfață pasionații de film de animație pentru a opta oară în București, în perioada 3-14 octombrie 2013.
Înfiinţat în 2006, este cel mai important festival de film de animaţie din România şi singurul din Bucureşti. A devenit, pe parcursul ultimilor cinci ani, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Capitală şi unul dintre cele mai importante festivaluri de film de animaţie din Europa Centrală şi de Est.
Nu-i deloc de ratat! De aceea, vă încurajăm să mergeți și punem la bătaie următoarele:
– 2 invitații duble la orice peliculă din festival,
– 1 invitație dublă la The Night of the Trash Bin Treasures,
– 1 invitație dublă la Creepy Animation Night,
– 3 sacoșe + insigne Anim`est.
Ce e de făcut pentru a câștiga: intrați pe raftul Anim’est de pe carturesti.ro și faceți o poveste de câteva rânduri cu minimum 3 personaje care se regăsesc în DVD-urile din raft. Postați-le mai jos în comentarii până pe 03.10.2013.
Dark, funny sau witty, cele mai apreciate povești vor fi alese câștigătoare de juriul format din librari Cărturești.
Mult succes!
There are 6 comments
Add yoursPost a new comment
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Vazand cat de intristat este Victor, in urma accidentului tragic care a curmat viata lui Sparky, parintii sai se hotarasc sa ii ofere un alt animal de companie. De cateva zile, mama acestuia a observat ca un motan portocaliu da tarcoale casei (cu precadere la ora prazului). Astfel, Garfield devine noul membru al familiei. Victor nu este foarte incantat de context; pisicile nu i-au fost niciodata simpatice, iar Garfield nu poate umple golul lasat de Sparky, dar….. ar putea fi folosit pentru a il readuce la viata. Si astfel, Victor incepe sa puna la cale un plan: invierea lui Sparky, folosind ca baza motanul cel lenes. Garfield se lasa cu usurinta convins sa ia parte la experiment ( o portie de lasagna este intotdeauna binevenita) . Masinaria este pornita….Garfield si Sparky sunt conectati…. Victor apasa pe buton….impulsurile electrice se transmit….si , pe fereastra deschisa , este aruncata o ghinda; Scrat sare si el…urmarind-o. Experimentul esueaza – Sparky nu invie, in schimb ghinda prinde viata si creste in dimensiuni, devenind gigantica. Victor este fascinat de creatia sa; acum va avea un nou prieten; dar mai intai, momentul revansei trebuie fructificat…..din pradator, Scrat devine prada.
In urma unui atac neprevazut, in padurea intunecata, Donkey (Magarus) este prins in capcana talharilor. Incercand sa scape, nu reuseste decat sa inrautateasca situatia, iar discursul sau interminabil de negociere mai mult ii irita pe hoti. In cele din urma…apeleaza la planul B….incepe sa urle. Norocul face ca sotia sa fie prin apropiere ( teroriza localnicii dintr-un sat vecin) si sa ii sara in ajutor. Eliberat, Donkey capata din nou curaj si incepe sa braveze; sotia nu este insa impresionata……e clar….Donkey are nevoie de lectii de autoaparare. Si astfel, constrand de doamna dragon, Donkey devine primul discipol al lui razboinicului dragon Po (Kung fu Panda). Maestrul ShiFu este ingrozit. Po incepe sa ii explice tehnica sa discipolului; tehnica panda se dovedeste totusi mult mai dificil de stapanit. Prima lupta (amicala) se desfasora avandu-l ca oponent pe Pinocchio ( care intamplator stapaneste la perfectie stilul Wing Chun si este mare fan Bruce Lee). Rezultatele sunt dezastruoase…Donkey este cu greu recuperat din casa de caramida a celor 3 purcelusi si transportat la spital, avand fracturi multiple – urmand ca dupa insanatsire sa plateasca daunele.
Era odată un Iluzionist. Se îmbăta cu multe iluzii, deoarece nu ştia să scoată nici măcar un iepure din jobenul său. Doar fum gros ieşea din bietul joben! Văzându-l atât de deznădăjduit, prietenii Iluzionistului, Motanul încălţat şi Shrek, s-au gândit să-i cumpere un joben magic identic. Şi uite aşa, într-o zi cu mult soare, eforturile Iluzionistului dădură roade şi din joben apăru, nici mai mult, nici mai puţin, inconfundabilul Bugs Bunny cu un morcov calitatea I. “What`s up, Doc?”, spuse faimosul iepure şi brusc Iluzionistul simţi cum îi crapă inima de fericire. Un nou drum plin de succese s-a deschis astfel pentru Iluzionist, care, alături de cei doi prieteni ai săi, dădu multe spectacole de iluzionism veritabil. Şi aşa au trăit cei 3, pardon, cei 4, până la adânci bătrâneţi. 🙂
Partea 1: Într-o bună zi, pistolarul nostru îndrăgit, Rango, s-a hotarât să plece spre alte ținuturi, să cunoască și altceva înafară de orășelul în care își ducea veacul. Și cum în ultima vreme citise multe cărți și articole din ziare vechi, s-a decis sa calatoreasca spre Transilvania. Să vadă ce e cu acel hotel, despre care vorbea toata lumea, unii cu groaza, alții cu entuziasm, hotel Transylvania. Și bineînțeles, să înțeleagă și povestea lui Dracula. Și-a pregatit traista cu haine, palaria de pistolar, armele bine lustruite, centura cu gloanțe și dus a fost. După ce a calatorit peste nouă mări și nouă țări, ajunse într-o seara ploioasa, de toamna, în ținutul renumitei Transilvanii. Înfiorator la prima vedere. Ținându-și harta udată pe alocuri de ploaia ce nu contenea, observă că nu mai are foarte mult pâna la Hotel Transylvania. Văzu o tavernă în apropiere și intră în ea pentru a-și mai trage sufletul de la vremea aceea tulburatoare. Se așeză la bar și ceru un whisky sa se mai îmbarbateze. În același timp, observă un mușteriu misterios care își bea în tihna băutura la câteva scaune mai încolo. Avea o palarie aproape la fel de mare ca cea de pistolar pe care Rango o purta la el. Pe moment, s-a gândit ca o fi tot vreun pistolar din alt ținut. S-a apropiat de el cu oarece reținere și a salutat. Mușteriul și-a ridicat privirea puțin și de sub palarie au ieșit întâi niște mustăți lungi și dese iar apoi ochii mari și patrunzatori au întâlnit privirea curioasa a lui Rango. “Buna seara și ție, calatorule! Eu sunt Motanul Încalțat” spuse el.
Partea 2: Apoi Rango a început sa-i povesteasca cine e el, cum a decis sa plece din Vestul Salbatic în Transilvania. Afla cu surprindere ca și Motanul era tot în drum spre Hotel Transylvania și ca arma lui nu era pistolul, ci spada. Au decis sa ramâna împreuna pentru a porni la drum mai departe. Dupa ce își terminară bauturile, se suiră pe cai și porniră la drum printr-o padure deasa. Vântul se întețea, ploaia bătea puternic. Urlete au început sa se auda din ce în ce mai pregnant.La un moment dat ,niște ochi mari și înflacarați au aparut din întuneric. Rango aprinse mai tare felinarul,cei doi își opriră caii din galop și observară un câine tare ciudat în fața lor. Avea o înfățișare fioroasa cu urme de taieturi și cusaturi pe fața și pe tot corpul. Cu o voce guturală a început sa spună:” Sunt Sparky! Pazesc hotelul acela mare din zare! Voi ce doriți?”. Rango și Motanul au marturisit înfricoșați că doresc sa ajunga la hotel și ca nu au nimic rău de gând. Apoi l-au urmat pe Sparky pâna la intrare, unde gazda, însuși contele Dracula, le deschise ușa uriașa de lemn masiv. Așa au început aventurile lui Rango și ale Motanului Încalțat în ținutul Transilvaniei și nu se știe nici până astăzi cum și-au încheiat șederea la hotel.
Noapte, ploaie si zgomot de pasi in padure. Viktor si Sparky isi tarasc deznadajduiti picioarele pe poteca, uitandu-se in jur dupa un adapost. “Oare a fost o idee buna sa fugim? Mi-e frig… dar macar aici nu ne mai batjocoreste nimeni… si nu pot sa mi te ia sa te cerceteze intr-un laborator…” spune Viktor in timp ce Sparky i se lipeste dragastos de piciorul ud. “si, in plus, filmul nostru cu Frankenstein ar fi putut sa aiba succes… dar nu, copiii trebuie sa se uite numai la desene animate…” Nici nu apuca Viktor sa isi termine propozitia si, ca din senin, sapca ii sare de pe cap si o ia in sus, si zboara, si zboara, si zboara, pana in varful copacului din fata lui. Cei doi se uita nedumeriti, dar, coplesiti de probleme evident mai importante decat o sapca zburatoare, isi continua drumul spre nicaieri. Nici un minut mai tarziu, esarfa lui Viktor isi ia si ea zborul. Cei doi devin circumspecti dar nu se abat de la drum. In final, o silueta mica, neagra, plonjeaza spre ei si incearca sa-l apuce pe Sparky, dar, stupoare, il prinde de coada, iar aceasta se desprinde imediat de restul corpului. Ramas cu coada in gheare, ghemul negru, un liliac, se fastaceste in fata celor doi si ii abordeaza cu o voce timida: “Ce trebuie sa faca o fata ca sa va atraga atentia?” Viktor sare doi pasi in spate, iar Sparky cel fara coada ii sare in brate. Chiar la timp, pentru ca liliacul explodeaza, lasand in locul lui o fata albicioasa, cu parul negru-carbune si ochii mari. “Eu sunt Mavis, fiica lui Dracula. Cred ca asta va apartine.”. Si ii intinde coada lui Viktor, care, cu mana tremuranda, o ia o fixeaza inapoi pe spatele lui Sparky. “Si, spuneati ca v-ati saturat de ai vostri? Am fugit si eu de acasa candva. Mi se parea ca nimeni nu ma intelege” “D-d-da, cam asa… Eu sunt Viktor. Regizor, chiar daca nu unul apreciat. Se pare ca monstrii nu vand”. Mavis face ochii mari (da, mai mari decat ii are de obicei): “Monstrii ? Stiu exact locul potrivit pentru tine. Frankenstein spuneai ? (adevarul e ca s-ar potrivi cu catelul tau bizar) Urmati-ma si veti avea o surpriza! Ori o sa va simtiti ca acasa, ori o sa iasa un film pe cinste. Sau poate amandoua!”