Apropierea

Apropierea este punctul de intersectie in care biografiile a trei prieteni se transforma din realitate in fictiune. Pe alocuri recognoscibile, personajele scapa intruna din mana cititorului, modificandu-si traseele si profilul. Se camufleaza cu abilitate. Cand firele par unite, o brusca rasturnare de situatie schimba radical perspectiva. Alte drumuri, alte roluri, alte povesti trec in prim-plan.
Marin Malaicu-Hondrari cultiva arta suspansului intr-un roman de dragoste, in care nu exista personaje secundare.

„Poet in fibra lui intima, dar – ca atatia poeti buni – atras irezistibil de roman, Marin Malaicu-Hondrari este un spirit cultivat, puternic interiorizat. Discursul sau „alb“, de un rafinament aproape auster, are o discreta, dar autentica noblete, iar nevoia de echilibru „clasic“ merge mana in mana cu fascinatia „coborarilor in Infern“. Marele sau atu, pe care cred ca va sti sa-l exploateze pana la capat, este forta interioara, dublata de o capacitate neobisnuita de esentializare a experientelor-limita.” (Paul Cernat)

„Pentru Marin Malaicu-Hondrari, ca si pentru Mircea Cartarescu, scrisul constituie actul existential cel mai profund, iar viata tasneste din grafemele si biografemele cartii. Literatura include, absoarbe, integreaza – si devine – Totul. As spune ca restul nu mai conteaza, daca ar mai exista vreun rest...” (Daniel Cristea-Enache)