Sir David Tang este un om de afaceri și un antreprenor cunoscut, fondator al China Tang și iCorrect, dar și al brandului de haine de lux Shanghai Tang. Înainte de a intra în lumea afacerilor, a predat filozofia la Peking University. Redactează articole săptămânale pentru Financial Times în care răspunde cititorilor la întrebări despre proprietăți, arhitectură, decoruri interioare și grădini – cu toate că deseori se abate de la aria lui principală de competență, luând în discuție probleme ce țin de cu totul alte teme, de la etichetă la gramatică. Se consideră acasă în Hong Kong, în China continentală, la Londra și în Essex.
STIL, MANIERE, CONVERSAŢIE, GRAȚIE ȘI BUN-SIMȚ SAU GHIDUL DE SUPRAVIEȚUIRE AL UNUI CONNOISSEUR
Ce poţi să faci când ai invitați care își verifică e-mailul din două în două minute în timpul mesei? Există vreo ocazie când pantalonii scurți și sandalele pot fi o vestimentație potrivită unui gentleman? Cum să reacționezi când primești un cadou nepotrivit? Ce subiecte de conversație să găsești la o cină care pare că nu se mai termină?
Sfaturi vestimentare • Călătoria la nivel înalt • Relații • Suntem gazde • Dinner Parties • Etichetă • Decoruri și aranjamente interioare • Tehnologie • Business
„David Tang aduce întotdeauna ceva în plus vieții, iar asta este ceea ce își dorește fiecare dintre noi.“ - SIR MICK JAGGER
„Un curs de iniţiere în eticheta secolului XXI, care poate să transforme un arivist într-un aristocrat.“ - DUCELE DE MARLBOROUGH
„Îmi place la nebunie volumul Bunele maniere moderne! Plin de spirit și cu un simț al umorului nemaipomenit, David te face să nu mai lași din mână această «biblie pop culture» pe care toată lumea TREBUIE să o citească. Nu este doar educativă, ci de-a dreptul revelatoare. Bravo, David!“ - TOMMY HILFIGER
Acest episod îmi amintește de un prânz oferit soției mele și mie de prinţesa Diana acasă la ea, în Kensington. Eram doar noi patru, adică inclusiv foarte tânărul prinț Harry. La cafea, prinţesa a scos o geantă cât se poate de elegantă, de marcă, și i-a oferit-o soției mele, când prințul, inocent, dar bun observator, a remarcat: „Mami, întotdeauna dăruiești ce ai primit de la altcineva? Câte genți din astea mai ai?“ O clipă s-a lăsat liniștea, ne-am uitat uluiți unii la alții, după care am izbucnit cu toții în râs. Nu a urmat niciun comentariu, iar soția mea a luat geanta; nu era foarte frumoasă și nici nu a purtat-o vreodată, în ciuda provenienței ei pline de glamour.