Progresele ştiinţifice recente au demonstrat că creierul unui adult rămâne deschis la schimbare pe întreaga durată a vieţii. Deşi în trecut numeroşi specialişti în neuroştiinţă susţineau că mintea este doar activitatea creierului, acum putem analiza legătura dintre cele două dimensiuni ale vieţii noastre dintr-o altă perspectivă. Dacă vom considera mintea un proces relaţional ce reglează fluxul de energie şi informaţii, vom descoperi că, de fapt, o putem folosi pentru a ne modifica creierul. Adevărul este că felul în care ne concentrăm, felul în care direcţionăm voit fluxul de energie şi informaţii din circuitele noastre neuronale poate modifica direct activitatea şi structurile creierului. Totul este să ştiţi care sunt paşii ce ne ajută să conştientizăm acest lucru pentru a ne construi o stare de bine.
Ştiind că mintea este un proces relaţional, iar creierul – organul social ai corpului, ajungem la altă concluzie: relaţiile noastre cu ceilalţi nu sunt doar un segment izolat al vieţii; ele au un rol esenţial în funcţionarea minţii şi reprezintă un factor fundamental care asigură sănătatea creierului. Legăturile noastre sociale modelează conexiunile neurale care alcătuiesc structura creierului, ceea ce înseamnă că modul cum comunicăm modifică circuitele neuronale, astfel încât viaţa noastră să îşi păstreze echilibrul. S-a dovedit ştiinţific că atunci când manifestăm compasiune şi empatie, adică atunci când facem abstracţie de judecăţi ata dobândite şi ne concentrăm exclusiv asupra prezentului, controlăm de fapt circuitele neuronale, ceea ce ne permite să transformăm chiar şi relaţia pe care o avem cu noi înşine.
Autorii au împletit practici budiste dezvoltate de-a lungul a două mii de ani cu noi perspective asupra funcţionării creierului pentru a ne oferi acest ghid care să ne sprijine în realizarea tuturor acestor schimbări pozitive. Contextul vieţii moderne ne face de multe ori să trecem pe pilot automat, realizând mai multe activităţi în acelaşi timp şi complicându-ne viaţa cu o abundenţă de informaţii, stimulare digitală şi termene-limită care ne stresează creierul şi ne împovărează. Găsirea timpului de odihnă în tot acest haos a devenit o nevoie imperioasă, pe care puţini dintre noi şi-o satisfac. Creierul lui Buddha ne invită să respirăm adânc şi să analizăm motivele neuronale pentru care ar trebui să încetinim ritmul vieţii, să ne echilibrăm creierul şi să ne îmbunătăţim relaţiile sociale şi cu noi înşine.
Exerciţiile din această carte se bazează pe practici demonstrate ştiinţific a avea efecte pozitive în modelarea universului nostru interior, făcându-ne mai atenţi, mai rezistenţi şi mai inventivi. Aceşti paşi bine stabiliţi potenţează şi nivelul empatiei faţă de ceilalţi, consolidând sentimentele de compasiune şi atenţie în această lume plină de conexiuni în care trăim. Ni se promite că, dacă ne putem controla mintea în vederea modificării creierului prin intermediul exerciţiilor, vom reuşi să construim adevărate circuite de bunătate şi stare de bine clipă de clipă, persoană cu persoană şi relaţie cu relaţie. Ce altceva am mai putea cere? Şi ce alt moment mai bun de a începe decât chiar cel de acum?