Gatul girafei

O poveste dură, amuzantă și surprinzător de puternică

„Gâtul girafei”este un roman despre singurătate și inadaptare, în contextul în care atașamentul nu înseamnă decât vulnerabilitate în lupta pentru supraviețuire.

De mai mult de 30 de ani, Inge Lohmark este profesoară de biologie într-un sat din fosta Germanie de Est. Viața este doar o selecție naturală care se încheie cu moartea. Fiecare elev nu este decât un simplu exemplar al speciei sale. La școală și în viață, relațiile se rezumă la clase și regnuri. Din perspectiva acestei profesoare de vârstă mijlocie care nu poate vedea lumea dincolo de sarcasmul și iritarea care o caracterizează, totul se reduce la teoria evoluționistă a lui Darwin. Mai mult decât atât, Inge folosește biologia pentru a instaura teroarea în relația cu elevii ei adolescenți. Dar noua societate de după căderea Zidului Berlinului aduce schimbări neprevăzute în mijlocul acestei ordini militărești. Pentru că sunt din ce în ce mai puțini elevi, școala urmează să se închidă. Soțul lui Inge trăiește în lumea lui, preocupat numai de crescătoria de struți pe care a construit-o. Fiica ei s-a mutat în Statele Unite acum ceva vreme și încă nu are niciun plan să devină mamă. Până la urmă, toată lumea pare că rezistă cursului natural pe care ea îl explică zilnic la orele de biologie. Contemplând de pe o treaptă superioară sistemul în care refuză cu încăpățânare să se integreze, Inge întruchipează profesorul inadaptat vremurilor în schimbare.

Când începe să se intereseze de soarta unei eleve din clasa a noua, viziunea ei influențată de determinismul biologic este complet zdruncinată. Inge este nevoită să depășească cercul restrâns al principiilor sale, pentru a-și conștientiza apoi și mai acut singurătatea. De sentimentul zădărniciei nu scapă nimeni.

„Cartea este, în același timp, o analiză despre noua Germanie, o reflecție acidă asupra școlii și adolescenței, portretul unei femei și un studiu al cazurilor concrete ce ilustrează eterna bătălie pentru supraviețuire, potrivit lui Darwin.” Libération France