Filo - element prim de compunere duioasa, cu semnificatia prieten, iubitor. Element de baza al cartii. Ritualurile si cruzimile dragostei, ruptura, constientizarea sfarsitului, sfarsitul. Parasire si nesiguranta, disperare casnica. Blesteme, posesivitate, agresiuni. Ziua aia in care ajungi sa regreti propria darnicie. Uneori detasare, doar atat cat sa vezi neajutorarea personajelor, ratarea la milimetru a comunicarii reale. Si certuri care frizeaza suprarealismul. Dar si partea light, senina, a dragostei, solara ca semnul zodiacal al leului. Situatii aproape ireal de frumoase, ca-n filmele Mirandei July. Fericirea e un moment atat de solemn, incat o forta de dincolo de noi ne dicteaza sa mergem in varful picioarelor atunci cand se intampla, ca nu cumva sa o stricam. Asta e realitatea, reconfortantul mesaj final: peste pepeni se asaza caldura/ peste caini se asaza caldura/ realitatea e odihnitoare/ bunatatile nu s-au sfarsit/ indurarile nu sunt pe terminate.
Andrei Dósa
Oh jeez, primul debut din Vorpal! O carte dark, plina de un umor sec si paradoxal de culoare, un personaj care se tine bine pe picioarele lui in ciuda vulnerabilitatii, a descoperirilor nu foarte placute despre distanta si apropiere, o voce cu un control impecabil, un volum cu happy end. Si, daca a existat vreodata o lirica feminina, desi nu cred asta nicio secunda – e doar o expresie inventata pentru uzul unor critici loviti de neputinta –, atunci ceea ce nu a existat niciodata nu va mai fi niciodata la fel dupa Jesica Baciu.
Svetlana Carstean