Studiile reunite în acest volum oferă o trecere în revistă a scopurilor și indicațiilor curei psihanalitice, descriu elementele de bază ale „artei interpretării" („Metoda psihanalitică a lui Freud"), explică deosebirea dintre psihoterapia psihanalitică și tratamentul sugestiv, dificultățile tehnicii, cerințele fixate pacientului, principiile pe care se bazează eficiența terapeutică a metodei („Despre psihoterapie"), avertizează asupra pericolelor analizei sălbatice („Despre psihanaliza «sălbatică»").
Aici apar pentru prima dată o serie de termeni și concepte freudiene fundamentale. Astfel, în „Șansele viitoare ale terapiei psihanalitice" este menționat termenul „contratransfer", în „Despre dinamica transferului" Freud utilizează pentru prima dată expresia „regulă psihanalitică de bază", în „Sfaturi pentru medic, în ceea ce privește tratamentul psihanalitic", conceptul de „atenție liber flotantă", în „Amintire, repetiție și elaborare", cel de „compulsie la repetiție".
În „Căile terapiei psihanalitice", Freud își pune întrebarea cât de accesibilă poate deveni psihanaliza pentru păturile sărace ale societății, având în vedere chiar înființarea unor instituții subvenționate de stat, în care să lucreze psihanaliști, dar în cadrul cărora însă ar exista pericolul alterării metodei psihanalitice pure, din cauza schimbării publicului‑țintă.
Când o pacientă se îndrăgostește de medicul ei analist, încuviințarea cererii amoroase a pacientei este la fel de fatală pentru analiză ca și reprimarea acesteia. Calea analistului este alta: menținem transferul amoros, dar îl tratăm ca pe ceva nereal, o situație care în curând va fi depășită, care trebuie să fie pusă pe seama originilor sale inconștiente și trebuie să ajute la conducerea a ceea ce era mai ascuns în viața amoroasă a bolnavei către conștiința acesteia – și deci la stăpânirea acelor impulsuri - SIGMUND FREUD
Cu nevroticii încheiem un pact: sinceritate totală față de discreție strictă. Pacientul trebuie să ne comunice nu numai ceea ce spune în mod intenționat și bucuros, ceea ce îi aduce, ca într‑o spo- vedanie, ușurare, ci și tot restul, tot ce îi trece prin minte, chiar dacă îi este neplăcut să o spună, chiar dacă i se pare neimportant sau eventual absurd. Dacă el reușește să excludă autocritica, atunci ne furnizează o abundență de material, gânduri, idei, amintiri, care ne pun în situația să ghicim inconștientul refulat - SIGMUND FREUD
Cuprins:
Notă asupra ediţiei
Tratamentul psihic (tratamentul sufletului)
Notă introductivă
Metoda psihanalitică a lui Freud
Notă introductivă
Despre psihoterapie
Notă introductivă
Şansele viitoare ale terapiei psihanalitice
Notă introductivă
Despre psihanaliza "sălbatică"
Notă introductivă
Scrierile tehnice din perioada 1911-1915
Introducere
Utilizarea interpretării viselor în psihanaliză
Notă introductivă
Despre dinamica transferului
Notă introductivă
Sfaturi pentru medic, în ceea ce priveşte tratamentul psihanalitic, (1912)
Notă introductivă
Începutul tratamentului psihanalitic. Alte recomandări de tehnică a psihanalizei I
Notă introductivă
Amintire, repetiţie şi elaborare. Alte recomandări de tehnică a psihanalizei II
Notă introductivă
Remarce despre iubirea de transfer. Alte recomandări de tehnică a psihanalizei III
Notă introductivă
Despre fausse reconnaissance ("déjr raconté") în travaliul psihanalitic
Notă introductivă
Căile terapiei psihanalitice
Notă introductivă
Despre preistoria tehnicii analitice
Notă introductivă
Observaţii despre teoria şi practica interpretării visului
Notă introductivă
Chestiunea analizei practicate de profani. Conversaţie cu un om nepărtinitor
Notă introductivă
Introducere
Postfaţă la "Chestiunea analizei practicate de nemedici"
Analiza cu final şi analiză nesfârşită
Notă introductivă
Construcţii în analiză
Notă introductivă
Psihopatologia idteriei
Tehnica psihanalizei
Bibliografie
Lista abreviri
Index