Crucea si rastignirea Mantuitorului Iisus Hristos in crestinismul timpuriu

Tema acestei lucrari o reprezinta, dupa cum spune autorul in Cuvant inainte, Sfanta Cruce, ca simbol crestin in viata oamenilor din cele mai vechi timpuri, alte simboluri ale ei, reflectate in evlavia populara si gravate pe diferite obiecte casnice, funerare, ori de podoaba, ori in cultul crestin, mai cu seama la Botez. Desi reprezinta o dominanta a gandurilor sale, autorul recunoaste ca lucrarea a fost una grea si de durata, deoarece au fost folosite numeroase titluri care nu se afla in bibliotecile romanesti.
Volumul are o introducere cuprinzatoare, o parte centrala care cuprinde cinci studii, cu rezumate in limba franceza si la final, anexele lucrarii.
Primul studiu trateaza aparitia simbolurilor crestine in istorie, iar al doilea este dedicat Gemei rastignirii de la Constanta (Tomis). Descoperirea Sfintei Cruci si pelerinajul Sfintei Elena la Ierusalim este tema celui de-al treilea studiu. Partea a patra se ocupa de reprezentarea Sfintei Cruci dupa perioada Constantiniana. In final se afla un studiu dedicat Crucii – relicvar a Imparatului Iustin al II-lea si a sotiei sale Sofia (Crux Vaticana).