Traducere în limba engleză a albumului monografic dedicat arhitectei Ioana Grigorescu, lucrarea aduce în atenția publicului internațional viața și opera uneia dintre cele mai importante personalități din arhitectura românească a secolului XX. O parte importantă a albumului este consacrată principalelor lucrări de retaurare ale arhitectei, dar capitole consistente se referă și la creația sa plastică. Textele, semnate de membri ai Uniunii Arhitecților din România, sunt ilustrate cu desene, schițe, planșe și cu numeroase fotografii de epocă.
Concepția de restaurare susținută de Ioana Grigorescu a stat sub semnul sincerității și autenticității, fiind definită de ea ca „... asemănătoare reîntregirii unui vas de lut cu un alt material contrastant [și pe care] privindu-l, ești mulțumit să știi care anume porțiune este cu adevărat originală și care a fost completată. Astfel, cercetătorul viitor sau vizitatorul devine implicit un spectator activ, un critic al restaurării, își dă seama atât de starea monumentului la începutul lucrării, cât și de justețea sau eventualele greșeli ale reconstruirii...“
Ioana Grigorescu (4 martie 1915 - 13 noiembrie 2006) a absolvit în 1941 Facultatea de Arhitectură, iar în 1947 a obţinut diploma de arhitect cu calificativul „magna cum laudae“ acordat pentru un proiect având ca temă o şcoală de arhitectură şi urbanism, realizată într-un registru modern, de avangardă la vremea respectivă. Din 1955 se dedică activităţii de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, afirmându-se în scurtă vreme ca una dintre personalităţile prestigioase din domeniu, reuşind cu rafinament artistic şi abilitate profesională să îmbine tradiţia cu modernitatea.
Prin proiectele de restaurare pe care le-a elaborat şi a căror execuţie a urmărit-o consecvent în deceniul 1960-1970, arh. Ioana Grigorescu a reuşit să redea strălucirea iniţială mai multor monumente istorice de prim rang, cu precădere din Bucovina. În acest sens, trebuie menţionate ansamblurile mănăstireşti de la Dragomirna şi Suceviţa, ale căror soluţii de restaurare aplicate de Ioana Grigorescu sunt apreciate ca fiind capodopere ale carierei sale. Alături de acestea se înscriu şi lucrările de restaurare concepute pentru mănăstirile Humor (biserica şi Turnul Vasile Lupu), Putna (biserica, Turnul Tezaur), Voroneţ (biserica şi casa custodelui), trei turnuri la Mănăstirea Slatina, turnurile clopotniţă şi Turnul Mitrofanei, precum și chiliile la Mănăstirea Secu, Casa Dosoftei din Iaşi ş.a. O lucrare tot de referinţă, dar mai puţin cunoscută, este incinta de chilii de la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte.