Dictionar subiectiv al realizatorilor filmului romanesc

Cunoscutul critic de film Tudor Caranfil revine editorial cu un dictionar al realizatorilor de filme romanesti. Oamenii de film inclusi in volum sint atit romani, cit si straini care au realizat filme in sau despre Romania, cu actori sau in colaborare cu regizori din tara. Pentru acest volum au fost selectati doar cei care au realizat cel putin un lungmetraj de fictiune, insa in analizele acestora sint mentionate si cele mai importante scurtmetraje sau documentare ale lor. Pentru fiecare regizor este formulata o scurta biografie, iar apoi sint analizate cele mai importante realizari cinematografice, in spiritul critic cu care autorul ne-a obisnuit deja. Cartea este un veritabil document ce prezinta o parte semnificativa a istoriei regizorale in cinematografia romaneasca, de la regizorul primului film romanesc, Independenta Romaniei, pina in prezent.

„Era in 1962? Era in 1963? Nu mai stiu. Stiu doar ca ziua in care mergeam la nou-infiintata Cinemateca era o zi de sarbatoare. Ca si cind dupa un post indelungat ti se dadea o masa copioasa. Daca m-ar intreba cineva ce filme am vazut acolo, n-as sti sa-i spun. Stiu doar ca era o atmosfera de familie: familia cinefililor, din care mi-l aduc aminte pe Tudor Caranfil, care parca se simtea raspunzator de bucuria cinefila a fiecaruia dintre noi. La Cinemateca am legat prietenii pe viata, ce fac parte din zestrea mea de amintiri frumoase din vremea tineretii, care s-a dus ca vintul.” (Ileana Vulpescu)

„Fiecare carte a lui Tudor Caranfil (impatimit cinefil, ctitor de merit al Cinematecii) dobindeste si caracter de reconfortant eveniment cultural, provocind o atitatoare participare a cititorului, irezistibil invitat la confruntare de opinii…” (Augustin Sandu)

„Era necesar sa se ajunga si la o concluzie cinstita, pentru a se delimita capodoperele de filmele de duzina. Era necesar sa ne dam seama cum stam realmente consultind aceasta veritabila «Lista a lui Caranfil», destul de dura in a elimina unele titluri ce faceau furori in vremurile ceausiste, dar si obiectiva cind e vorba de o pelicula cu adevarat remarcabila. Caranfil nu se crede Mafalda, nu vine sa ne explice noua ca asta-i bine sau asta-i rau. Este doar cineva care are «tupeul» sa apara si cu o alta parere decit a majoritatii cunoscatorilor de pina acum…” (Andrei Milca)