Acest volum vorbeşte despre un început de secol XXI pe al cărui decor intelectualii contează mai puţin decât vedetele media, în care America şi Occidentul par a fi depăşite de puterea în creştere a Chinei şi a statelor emergente, în care statele Arabiei dezmint clişee (şi islamizează politica), iar Rusia îşi consumă energia pentru a-şi întreţine flacăra ambiţiilor imperiale, în care Turcia pare chiar a-şi fi început propria revanşă, iar Europa Unită pare mai îmbătrânită (şi mai dezbinată) ca oricând. Într-o analiză subtilă şi nuanţată, Epoca de aur a incertitudinii este chiar timpul nostru: unul al grabei şi al inconsistenţei, în care se înfruntă şi se suprapun trei logici diferite: logica educativ-istorică a muzei Clio, logica mobilizatoare & „eroică“ a generalului Von Clausewitz şi logica axată pe eveniment & surpriză a star system-ului de tip Lady Gaga. Ce rezultă de aici? O hartă planetară jalonată de foarte multe semne de întrebare.
Adrian Cioroianu este autorul volumelor de succes Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc (2005) şi Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială (2009), ambele apărute la Curtea Veche Publishing.
Ceea ce reuşeşte Adrian Cioroianu este dificilul echilibru între ştiinţă şi sinteza plastică a observaţiilor, echilibru obţinut prin accentul care cade mai mult pe expozeu decât pe comentariu.
Iulia Deleanu, Observator cultural
[Adrian Cioroianu] scrie fluent, izbutind un aliaj remarcabil între rigorile analistului, informaţia fostului ministru şi calităţile povestitorului.
Mircea Morariu, Familia
Acest volum pune în discuţie două dintre dosarele pe care autorul
le vede ca fiind esenţiale pentru prezentul nostru: i) poziţionarea intelectualului între bibliotecă şi televiziune, între cunoaştere şi informaţie, între continuum-ul oferit de civilizaţia literei şi evenimentul ilustrat de civilizaţia imaginii; ii) logica în schimbare a actualităţii internaţionale, cu o Chină care poate va lua în acest secol locul Statelor Unite ale Americii drept cea mai mare putere a lumii, cu o lume islamică în care Revoluţia iasomiei şi Primăvara arabă au deocamdată un final deschis şi cu alte spaţii — Rusia, Turcia, Uniunea Europeană etc. — în care certitudinile sunt tot mai anemice.
Pentru a-l însoţi pe cititor de-a lungul acestor pagini am apelat la trei personaje diferite, din timpuri şi spaţii ce nu au multe în comun: muza Clio — patroana istoricilor —, generalul prusac Carl von Clausewitz şi artista pop Lady Gaga. Niciunul nu trebuie privit aici drept ceea ce a fost sau este, ci mai curând prin prisma simbolisticii sale. Fiecare dintre cele trei personaje este, în textul de mai jos, un semnificant pentru câte un tip de logică diferită.
Prin logica de tip Clio înţeleg aici evoluţia cumulativă a societăţii globale, povestea acestui continuum al Istoriei în care întotdeauna în spatele unui efect se află mai multe cauze şi în care trama în sine este mult mai importantă decât personajele care o animă. Logica de tip Clio înseamnă respectul faţă de trecut şi speranţa că acest trecut poate oferi lecţii pentru un prezent (şi viitor) mai bun. Apoi, prin logica de tip Clausewitz înţeleg maniera în care s-au structurat, de-a lungul ultimelor secole, dosarele politice, diplomatice sau militare ale puterilor statale ce au dat contur Istoriei. Logica de tip Clausewitz e mereu cu faţa spre viitor: orice acţiune ai întreprinde azi (militară, diplomatică sau politică), ea are loc în virtutea unei zile de mâine pe care-o doreşti a fi într-un fel anume. În fine, prin logica de tip Lady Gaga înţeleg aici dimensiunea spectaculară şi imprevizibilă a lumii de azi, şi mai ales prevalenţa evenimentului (în contrast cu povestea de tip Clio) şi a exhibării imagistice media (în contrast cu planul confidenţial de tip Clausewitz). Este logica unui „prezent continuu“, în care trecutul (adică logica de tip Clio) nu mai contează, iar viitorul (adică logica de tip Clausewitz) nu mai interesează din perspectivă ideologică pe aproape nimeni.