Bazandu-se pe studii ale specialistilor in domeniul memoriei, Melvin Morse formuleaza teza ca memoria nu se afla in creierul nostru sau intr-o alta zona a corpului fizic, ci intr-o alta dimensiune subtila a manifestarii. Lobul nostru temporal drept nu este decat interfata ce permite comunicarea cu aceasta banca de date universala. El este in acelasi timp releul nostru de comunicare cu lumea ingerilor si cu Dumnezeu.
Aplicand aceasta ipoteza foarte convingatoare in diferite domenii, Melvin Morse ne ajuta sa intelegem o multitudine de fenomene care pana acum erau enigmatice.