Vlad Tepes

Filmul surprinde cea de-a doua domnie a lui Vlad al III-lea,(1456 – 1462), perioadă în care ţara era dublu subordonată, atât Porţii otomane cât şi regilor regatelor ungare învecinate. Voievodul încearcă să pună ordine în ţară, să stârpească uneltirile boiereşti, să eradicheze hoţia dând posibilitatea supuşilor să iasă din sărăcie. El voia ca toţi locuitorii ţării să muncească şi să fie utili comunităţii. Măsurile sale severe sunt aprobate de popor care-l iubeşte şi preţuieşte, dar este temut de boieri în ţară şi peste hotare. A fost supranumit Ţepeş dar şi Cavalerul dreptăţii. După trei ani de domnie, ţara e stabilă, şi apare un început de prosperitate. În 1459 Ţepeş refuză să mai plătească tribut turcilor (10.000 galbeni pe an) şi trage în ţeapă pe solii Porţii, stârnind furia marelui sultan Mahomed al II-lea. Armata otomană năvăleşte în Ţara Românească. Vlad Ţepeş organizează o campanie de iarnă, surpriză, demoralizând inamicul. Turbând de furie, Mahomed vine personal în fruntea a 120.000 de soldaţi, contra a 30.000 munteni. Se loveşte de tactica de hărţuire a lui Ţepes, de pământul pustiit, de lipsa hranei. Vine şi marea lovitură a voievodului român: atacul de noapte din 16-17 iunie 1462, din care însuşi Mahomed abia scapă cu viaţă, fugind ruşinos din tabăra sa.