Un roman inspirat din fapte reale: oroarea la care au fost supuşi, timp de optsprezece ani, prizonierii din Tazmamart, închisoarea secretă din sud-estul Marocului. În urma atentatului ratat - şi a masacrului - din Skhirat, în iulie 1971, aceştia au fost îngropaţi în tăcere şi întuneric undeva în deşert. În temniţele care de fapt erau nişte morminte (unde statul în picioare era imposibil), ei au trăit suferinţa morţii.
Inspirându-se din această tragedie zguduitoare şi bazându-se pe mărturia unui fost prizonier, Tahar Ben Jelloun ne propune un roman intens despre rezistenţa prin spiritualitate, în care poezia se întâlneşte cu imaginarul pentru a evoca indicibilul.