Unu e cât palma și nu pare periculos. Doi este imens și cântărește o tonă. Trei are ochii galbeni. Patru are o coadă lungă cu inele colorate. Cinci este specialist în șoptitul la ureche. Șase nu se oprește din plâns. Șapte pare mic, dar se poate face cât un bec. Mare cât o minge de fotbal. Mare cât televizorul din sufragerie.
Aceste șapte creaturi (unele teribile, altele aparent inofensive) trăiesc sub patul Almei și ies noaptea pentru a-i fura lumina, visele și speranțele.
Alma nu îndrăznește să vorbească despre ele cu familia sau prietenii ei, de teamă că nimeni nu va crede că sunt reale.
Dar ceea ce nu știe Alma este că există monștri care nu pot fi învinși decât cu ajutorul altor persoane.
Iria G. Parente și Selene M. Pascual abordează depresia în această alegorie emoţionantă adresată atât celor mici cât și celor mari deopotrivă.