Prefata de Mircea Muthu
Cronologie de Stefan Iloaie
Potrivit marturiei autorului, „aceasta carte s-a zamislit sub pamint”, intr-o celula de la Jilava, la sugestia colegilor de detentie de a-si pune pe hirtie, dupa eliberare, povestirile despre peregrinarile sale pe la manastirile din tara. Iar rezultatul este acest volum de nuvele fantastice grupate in jurul unui personaj simbolic – ingerul care si-a pierdut aripile – care, prin calatoriile lui in spatiul fascinant al manastirilor romanesti, prilejuieste o incursiune in trecutul istoric si legendar al locurilor. Un amestec de prezent si ecouri ale unor evenimente istorice de care se leaga inaltarea manastirilor Olteniei, de mitologie crestina si profan, de omenesc si supraomenesc ce aminteste de creatia lui V. Voiculescu si Mircea Eliade. Conflictul dintre familia lui Constantin Brincoveanu si aceea a Stolnicului Constantin Catacuzino, zidirea maicii Olimpiada, fiica din flori a lui Brincoveanu, in peretele bisericii, acuzata de vrajitorie de catre Stefan Cantacuzinul si doamna sa Pauna, figura lui Mircea Ciobanul si a doamnei Chiajna sint doar citeva fapte si personalitati care dau autenticitate povestirilor peregrinului apter, un personaj contemporan cu intregul nostru trecut istoric.
„Ceea ce numim indeobste orizontul fantastic al prozei lui Valeriu Anania ar apartine mai degraba deschiderilor catre sacru pe care le practica un spirit religios. Nuvelele din Amintirile peregrinului apter sint admirabile hierofanii, superb poetice pe aceasta directie. «Imaginarul» nu este subordonat necesitatilor si ambitiilor auctoriale. El se integreaza unui program «culturalizator». Calatoriile peregrinului vor sa dea (alt) temei legendelor, istoriilor, «povestilor» dintr-un tinut. Sa resacralizeze ceea ce trecerea a desacralizat.” (Cornel Ungureanu)
„Demersul epic al lui Valeriu Anania din Amintirile peregrinului apter pare unul ce se inscrie netagaduit in linia «traditionala» a povestirii noastre moderne, asezindu-se la incheierea unui posibil cvadrilater ale carui celelalte unghiuri le-ar fixa Gala Galaction, Mircea Eliade si V. Voiculescu. Povestirile si nuvelele sale aduc mirajul misterelor de inceput de lume, faptica lor fiind inviata adesea din vremuri foarte indepartate, aureolate de un fabulos fantastic, dedus dintr-o mitologie crestina ce dizolva marturia documentului concret istoric in «posibilitatea unei simple legende», cu reverberatii profunde in constiinta morala a unei epoci revolute ce-si afla corespondente perfecte in contemporaneitatea noastra imediata. Peregrinarile mereu tinarului apter se petrec nu atit intr-o arie geografica – calator dintr-un loc in altul, de la o manastire la alta –, cit mai ales in lungul veacurilor, de la un timp la altul, de la o intimplare cu rezonante in semnificatia istorica la alta, de la un personaj implicat veacului sau la un altul fixat pe coordonatele altui ev.” (Constantin Cublesan)