Sărbătorim în acest an 145 de ani de la nașterea (19 februarie) lui Constantin Brâncuși, artistul român considerat axis mundi al artei moderne. În întâmpinarea acestei aniversări, ne bucură să anunțăm un eveniment editorial: Brâncuși în America, a 109-a carte a scriitorului, cineastului și criticului de artă Grid Modorcea.
Este un dar făcut de autor tuturor iubitorilor de artă din România, care n-au beneficiat de ediția engleză a acestui volum. Brâncuși în America este ediția în limba română a cărții Brancusi in America. The catalogue of the „Unknown Works”, apărută în limba engleză la celebra companie americană Amazon, în 2014. Dar ediția română are texte și ilustrații noi, prezența operei lui Brâncuși în America fiind adusă la zi.
Dragostea românilor pentru Constantin Brâncuși este atât de mare încât nimeni din țară nu a dorit să publice această carte în limba română, deși autorul a oferit-o gratis editurilor din România, Fundațiilor „Brâncuși” din țară, Uniunii Artiștilor Plastici, Editurii Institutului Cultural Român, Ministerului Culturii, Muzeului Național de Artă și altor instituții culturale. Nu a existat nici o curiozitate măcar. Compania americană Amazon a publicat-o imediat.
Apariția cărții în limba engleză a stârnit interesul unui brâncușolog ca Teja Bach, care a dorit cartea, iar autorul i-a trimis-o la adresa indicată. Teja Bach a fost prieten cu Barbu Brezianu, important brâncușolog român, cel care l-a îndemnat pe Grid Modorcea să scrie o astfel de carte, inexistentă până acum în Europa și nici în America, țara despre care Brâncuși a spus: „Without the Americans, I would not have been able to produce all this or even to have existed” (interviu apărut în „The New York Times” cu ocazia retrospectivei pe care Guggenheim Museum i-a organizat-o, expunându-i 59 de lucrări, sculpturi, desene și guașe, vernisată pe 25 octombrie 1955).
Da, Brâncuși nici n-ar fi existat dacă nu era America, marii ei colecționari, care i-au achiziționat operele, l-au numit „pionierul artei moderne americane”, l-au făcut să nu mai aibă grija zilei de mâine, fiindcă sărăcia este cea care l-a alungat din țară pe Brâncuși și miopia autorităților față de opera și talentul său, începând cu respingerea bustului lui Carol Davila și ajungând până la incapacitatea guvernului român, sub prim-ministrul Cioloș, de a achiziționa lucrarea simbol Cumințenia Pământului (un circ imens cu bani de la populație, nerestituiți nici azi).
Dragostea românilor față de Brâncuși a fost așa de mare încât statul comunist i-a respins donația, Atelierul parisian din Impasse Ronsin, numindu-l pe Brâncuși „artist decadent”, și l-a obligat să-și ia cetățenie franceză la bătrânețe, a vrut să-i demoleze Coloana Infinitului legând de ea lanțuri trase de tractoare socialiste, demolare care s-a produs totuși în libertate, gestionată de triada Caramitru-Varia-Iliescu, care au pus la lucru macarale, au culcat romboiedrele la pământ și urma să le încarce în vagoane și să le transporte departe de destinația pe care le-a hărăzit-o Brâncuși. Noroc de protestul a 200 de intelectuali români , care au mers la fața locului și au împiedicat acest transport. Aceste adevăruri nu se scriu în fișa lui Brâncuși pe Wikipedia, e o fișă plină de mizerii și minciuni, la fel cum un „ciot”, cum o numea Barbu Brezianu pe Doina Lemny, o intrusă în brâncușologie, s-a opus sistematic cercetării operei necunoscute a lui Brâncuși, care întregește și explică mai bine opera sa consacrată, adevăr evident acceptat și de Barbu Brezianu, și de Teja Bach, și de casele Christie’s și Sotheby’s de la New York, fiindcă e un fapt notoriu ca un mare artist să lase în urma sa opere necunoscute sau neterminate, cum a demonstrat Metropolitan Museum cu expoziția Unfinished.