Bucurestiul sub bombele germane. August-noiembrie 1916

Bucureştiul a fost capitala cea mai încercată de către aviaţia inamică. Admiram cu atât mai mult stoicismul populaţiei sale, Bucureştiul trecând, fără pregătire, de la bucuria de a trăi la un apocalips sângeros. Fiecare raid al avioanelor se solda cu un număr mare de morţi şi răniţi. Oroarea se prelungea prin băltoace sau pâraie de sânge pe străzi, prin cai în agonie care se zbăteau în mijlocul propriilor lor mădulare sau prin atelaje pornite în goană, după ce-şi pierduseră vizitiii.
Contele de Saint-Aulaire, ambasadorul Franţei la Bucureşti în 1916

Capitala avea, în după‑amiaza zilei de 25 septembrie, aspectul unui oraş peste care a trecut o mare catastrofă. În Piaţa Mare, la răspântia Căii Călăraşilor cu str. Sf. Ioan Nou, în Bulevardul Maria în faţa spitalului Brâncovenesc, în strada Covaci, la răspântia Bulevardului Elisabeta cu Calea Plevnei, spectacolul era sfâşietor. Strada e acoperită cu cadavre şi cu răniţi care se tânguiesc. Un martor ocular are, în Piaţa Mare, impresia muştelor moarte presărate pe hârtia insecticidă de pe o farfurie.
Constantin Kiriţescu

Alexandru Armă (n. 26 martie 1979 în Bucureşti) este licenţiat în istorie şi geografie al Universităţíi Bucureşti (2004; masteratul „România în secolul XX”, 2006). A publicat studii şi articole în diverse reviste de specialitate şi a colaborat la realizarea mai multor filme documentare. Este coautor la volumele Misiuni de sacrificiu. Grupul 1 Vânătoare în apărarea teritoriului (aprilie-iunie 1944), Infern deasupra Ploieștiului. Bombardamentul american de la 1 august 1943 și Blindatele Cerului. Grupul 8 Asalt în est și în vest (1943-1945).