O CARTE INTERZISA PUBLICULUI, DAR CITITA CU MARE ATENTIE DE SECURITATE
Cartea aceasta nu oglindeste doar istoria lumii moderne, intr-un chip luminos si profund, ci ea insasi are o istorie aparte. Vremurile trecute au facut-o posibila iar stapanii vremurilor au declarat-o imposibila marelui public. De ce? Un raspuns ni-l da Ioana Diaconescu, in articolul „Urmarirea lui Ernest Bernea.”
Savantul Crestin Ernest Bernea, spune Ioana Diaconescu, desi „a fost incercuit de Securitate timp de 40 de ani,” „a avut puterea sa reziste.” Despre ce fel de rezistenta este vorba? Despre cea fizica, in lagare? Si despre aceasta, dar nu numai. Despre cea intelectuala, in laboratorul ideologic din Republica Socialista Romania?
Si despre aceasta, dar nu numai. Despre cea morala, in fata torturilor si a presiunilor securitatii de a deveni turnator? Si despre aceasta, dar nu numai. Regimul comunist - un authentic ev intunecat - a beneficiat, totusi, de o sursa limitata de lumina: cea a ratiunii ideologice. In virtutea inconsistentei sale, aceasta a desconsiderat si a cautat sa suprime orice alta intelegere a istoriei,a omului si a vietii in societate. A pretuit „omul nou,” reeducat si inregimentat politic, si a dispretuit orice persoana capabila sa-I strapunga intunericul pana la radacina.
Prin „Meditaţiile” sale filosofice, Ernest Bernea pune sub semnul întrebării lumea în care trăim şi pe noi odată cu ea. Viziunea sa asupra lumii, Weltanschauung-ul său spiritual, are un centru profund duhovnicesc: pe Hristos. Hristocentrismul său este demonstrat, etalat având ca reper faliile multiple ale realităţii, care interferează cu straturile duhovniceşti, psihologice, sociale ale persoanei. Ce se întâmplă cu omul care se înstrăinează de însăşi inima sa, în care stă ascuns chipul lui Dumnezeu, şi care se primejduieşte oferindu-se pradă ideologiilor vremii- materialismului dialectic sau consumerist, pansexualismului, pozitivismului cel de multe feluri sau marxismului cultural- veţi afla citind această carte. Nu vi se pare uimitor că un om s-a gândit la toate aceste forme de idolatrie, în anii 70, când ele abia se întrezăreau la orizont, iar noi le trăim din plin, necritic, hipnotic aproape, acum? întorcându-ne la Hristos, intrând în cămara ascunsă a inimii, ne revenim în fire. Iată mesajul vieţii lui Ernest Bernea şi singura cale întrezărită de el de a rezista răului din noi şi din afara noastră.Figură marcantă a generaţiei intelectuale interbelice - filosof, sociolog, etnograf, eseist, poet şi prozator, fost deţinut politic în vremea lui Carol al II-lea şi în perioada comunistă, Ernest Bernea s-a ivit în lume pe data de 28 Martie 1905, la Focşani. Copilăria şi-a petrecut-o la Brăila. Tot aici şi-a desăvârşit studiile primare şi liceale. încă de mic a luat contact cu civilizaţia Româneasca tradiţională, însuşindu-şi valorile acesteia. Condiţiile austere de viaţă i-au configurat încă de mic o atitudine spartană faţă de bunurile pământeşti şi de încercările vieţii. începând cu anul 1926, urmează Facultăţile de Litere şi de Filozofie din Bucureşti. Aici intră în contact cu profesorii Nicolae Iorga, Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti. Devine colaborator la ziarul Cuvântul, coordonat de Nae Ionescu, şi intră în echipele sociologice ale lui Gusti. Anii 1930 - 1933 sânt dedicaţi unor studii de specializare în sociologie şi istoria religiilor la Paris, în filosofie la Freiburg (Germania), unde audiază cursurile fenomenologului existenţialist, Martin Heidegger. împreună cu soţia sa, Maria Patrichi, a avut un fiu, pe Horia Bernea - întemeietorul Muzeului Ţăranului Român, pictor de anvergură europeană - şi două gemene, Ana şi Tudora. A trecut la Domnul pe data de 14 Noiembrie 1990. Este înmormântat la Mănăstirea Cernica.