Se naste in familia unor profesori la 10 septembrie 1946, in comuna Raciu de Campie, judetul Mures. Urmeaza scoala
generala si liceul la Colegiul National „Mihai Viteazul” din Turda, apoi studii universitare la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Dupa absolvire, in 1969, se stabileste in Brasov si ocupa diverse functii, lucrand in invatamant si mass-media, conducand, in perioada 2006-2009, Editura si Revista Astra. In perioada 2001 – 2013 a fost presedintele Filialei Brasov si membru in Consiliul Uniunii Scriitorilor din Romania. Debuteaza in literatura in 1964 cu piesa de teatru „Exmatriculatul din a IX-a B”, care se joaca in doua reprezentatii la teatrul din localitate. Colaboreaza, in timp, cu proza si eseuri, la mai multe reviste, printre care: Tribuna si Steaua (Cluj), Gazeta de Transilvania si Astra (Brasov), Transilvania (Sibiu), Luceafarul, Romania Literara ( Bucuresti ), Orizont (Timisoara), Cuvantul romanesc (Canada), Lumea romaneasca ( S.U.A. ) s.a. Intrarea in literatura si-o face cu romanul „Duminica mare” (Editura Dacia, Cluj, 1983), caruia ii urmeaza: „Vinerea neagra” (1986) si „Miercurea regala” (1991), la aceeasi editura. In 2003 i se tipareste romanul „Viata de la fereastra” la Editura Rao, Bucuresti. In anul 2015 apare romanul „Secretul crucii”, publicat la Libris Editorial Brasov iar in anul 2016 publica romanul „Viata de imprumut” la Editura Rao. Cu antologia „Scrisoare din America” (1999) – scrisori in versuri ale primilor emigranti romani pe continentul american – face un lung turneu de promovare in S.U.A. si Canada. Romanul „Vinerea neagra” este tradus si publicat la Editura Lalli din Torino in 1992, sub titlul „Venerdi nero”, concurand pentru premiul Cavour. Fragmente de proza ii apar, in traduceri, in limbile maghiara, ceha, rusa si spaniola. Primeste premiul „Vetrei Romanesti” in 1992 si premiile Filialei Brasov a U.S.R. in 1999 si 2003. Numele sau e prezent in mai multe volume colective. Lucreaza ca si editor, una dintre aparitiile remarcabile fi ind volumul „33 pentru totdeauna. Interviurile Astrei”, aparut la Editura Astra, Brasov, 2009.
In romanul „Viata de la fereastra” un personaj aparent episodic, preluand insa atributii ale instantei auctoriale, gloseaza asupra istoriei: „Ti-am mai spus ca istoria, daca ar fi privita ca un sumar de date si fapte, ar fi o chestie onesta, dar, din pacate, e tot mai mult politica. Ea scrie azi despre ieri, iar punctul de vedere al prezentului poate fi pagubos pentru adevar. Orice istoric e intr-o anumita masura subiectiv, pentru ca e om, pentru ca are preferinte si slabiciuni si cei mai multi servesc o cauza politica si astfel istoria devine un instrument in mana puterii, oricare ar fi ea. De ce trebuie sa analizam validitatea unui act istoric? In beneficiul cui o facem? Exista o morala independenta de vreo ideologie? Sa nu-mi spui ca bunul simt e cel mai etic concept, pentru ca in istorie el n-a functionat niciodata”. Profesorul Tudor Beu, protagonist al penultimului roman al lui Doru Munteanu, „Secretul crucii”, ii explica la un moment dat unui colaborator: „Eu nu spun decat lucruri care s-au petrecut si nu imi doresc decat o istorie completa a romanilor. Nici una subiectiva, nici una conjuncturala, ci una adevarata. Dar din nefericire, istoria este demult un gest politic, o cronica obedienta a potentatilor momentului.” Sunt judecati asupra istoriei din care se desprinde, prin deductie si recul, profesiunea de credinta ce sustine intreaga creatie de pana acum a prozatorului brasovean. Romanele sale sunt o permanenta judecare, re-judecare si ad-judecare a istoriei.