Volumele masive par o lectura imposibila, doar par astfel. La o masa rotunda intimplata la Sighet cu ceva timp in urma, dl. Mihai Dimitrie Sturdza spunea: „Revenind la originile mele sociale, care, in 1945-1946, erau deja socotite de propaganda comunista drept origine foarte putreda (acesta era termenul), familia mea facea parte cu multa vizibilitate din ceea ce se numea atunci bestiile burghezo-mosieresti.
In 1945, mosierimea nu mai era compusa, cel putin pentru trei sferturi din ea, din ceea ce fusese mosierimea vechiului regim, mosierimea boiereasca. Boierimea decazuse, saracise sau se consacrase unor profesii liberale, mosiile trecand in mana clasei noi (asa cum cateodata spune si marxismul, cand are dreptate). Se ridicase burghezia, fostii arendasi luasera locul vechilor mosieri. Mai ramasesera, totusi, destule familii, printre care si a mea, proprietara, printre altele, in 1907, a celebrului domeniu de la Flamanzi, unde a izbucnit rascoala. Atunci, proprietari erau bunicii mei, proaspat casatoriti.“
Si astfel a lamurit lucrurile. Ca sa lamureasca toata povestea cu aristocratia romaneasca, ce familii erau boieresti si care nu prea, istoricul Mihai Dim. Sturdza a pornit in lupta cu bibliografia prea stufoasa sau inexistenta, dupa caz, pentru a da lucrarea de referinta care este Familiile boieresti din Moldova si Tara Romaneasca: enciclopedie istorica, genealogica si biografica.