Dramaturg si nuvelist, Liudmila Petrusevskaia revine asupra copilariei sale marcate de razboiul din epoca stalinista, vremea cand umbla prin holurile hotelului Metropol; apoi adolescenta intr-o casa sociala dupa disparitia mamei sale, viata de studenta si plecarea pe un santier comunist.
Ii descrie pe bunica ei, iubita de poetul Vladimir Maiakovski in tinerete, pe matusa ei, amanta sefului de stat Mihail Kalinin, pe bunicul ei, unul dintre fondatorii cercului de lingvistica de la Moscova.
„Din cand in cand unii gandesc, unora le place sa gandeasca. Uite, tocmai pentru asemenea momente exista lectura. Celui care gandeste, cu cat mai dificila va fi problema pe care i-o dai, cu atat iti va fi mai recunoscator.”