Vezi mai multeDacă vechii zei nu erau decât o amintire? Dacă miturile și legendele anticilor nu erau decât ecoul unei epoci de mult pierdute? Înainte de Roma, a fost Grecia. Înainte de Grecia, a fost Sumerul. Înainte de Sumer, au fost Pelasgii. Fiii Cerului transportă cititorul într-o epocă de mult uitată, în care zeii erau simpli regi și eroi ai Imperiului Pelasg.
Odată cu scufundarea Atlantidei, ultimii supraviețuitori ai marelui oraș se împrăștie de-a lungul Pământului încă tânăr, încercând să își păstreze vie moștenirea. Dintre aceștia, un grup se va ridica, cucerind tot îi iese în cale. Secole mai târziu, urcă pe tron Dumuzid, un tânăr idealist, al cărui tată i-a lăsat moștenire o lume zbuciumată, cuprinsă de războaie. Alături de prietenii săi de încredere, Zamolxes și Loki, Dumuzid va trebui să își conducă Imperiul prin probe de foc, războaie și intrigi, încercând să redea Imperiului și Dinastiei Soarelui strălucirea de odinioară.
„Fiii Cerului” este un roman epic, fabulos, o impresionantă și dramatică saga a regilor pelasgi de descendență atlantă, în care mitul și legenda sunt reinterpretate cu ingeniozitate și originalitate de către autor pentru a creiona o lume pe cât de fantastică, pe atât de concretă prin bogăția de detalii oferite cu privire la personaje și realități sociale și politice, precum și la cadrul mai larg, geografic și natural, de desfășurare a acțiunii.
În acest sens, firescul și naturalețea personajelor, a intrigilor și realităților cărora le este tributară existența acestora, constituie o punte care transcende mitul și legenda, purtându-l pe cititor către vremurile imemoriale din zorile umanității.
Tărâmuri legendare, precum Atlantida sau Insula Albă a lui Apollo din marea care udă țărmurile Hiperboreei, localizată de textele antice în același spațiu carpato-danubiano-pontic unde mai târziu se va dezvolta regatul dac iar astăzi se regăsește țara noastră, Elada, Egiptul, Levantul, Mesopotamia și mai îndepărtata Persie constituie teatrul de desfășurare al unei palpitante intrigi politico-militare căreia îi cade prizonier un erou de excepție, regele pelasg Dumuzid, descendent al liniei atlante ce se revendică de la Gebeleizis și de la fiul acestuia, Alulim sau Pelas, fondatorul Imperiului pelasg reținut în mitologie sub numele de Pelasgos sau Uran.
În fapt, pelasgii, care sunt nimeni altcineva decât titanii din mitologia greacă sau „urieșii” din vechile legende românești, reprezintă acea rasă primordială de origine divină cu misiune civilizatoare care constituie un reper comun al tuturor miturilor și legendelor fondatoare ale lumii. Astfel, de la Gebeleizis la fiii acestuia, Pelasgus și reformatorul Mithras, și până la cuplul regal Dumuzid și Inanna și fiul acestora, Ahura Mazda, fără a uita de triada egipteană Osiris, Seth și Horus, și remarcând prezența lui Zamolxes, al cărui nume are o rezonanță ce reprezintă o ancoră care trimite către regatul dac de mai târziu, romanul abundă în eroi mitologici primordiali, care constituie repere arhetipale pentru tradiția hiperboreeană, greacă, egipteană, sumeriană, persană, unii dintre aceștia regăsindu-se ca protagoniști chiar și în anumite texte biblice.
Prin măiestria stilului, autorul reușește să-l introducă pe cititor în această lume fantastică, apropiindu-l de protagoniștii de origine divină, făcându-l părtaș la intriga și trăirile acestora pe care reușește într-o oarecare măsură să-i umanizeze, să-i coboare pentru o clipă de pe piedestalul rezervat zeităților. Așa spre exemplu, Mithras, cunoscut în mitologia greacă și ca Prometeu, în roman în loc de foc încearcă să le dăruiască oamenilor o ordine republicană în care atlanții și oamenii să conviețuiască pe principii de egalitate, și la fel ca și Prometeu are o soartă tragică. Tot astfel, cuplul regal Dumuzid „Păstorul” și Inanna, atât de încercat de probleme cât se poate de lumești în intriga dezvoltată între paginile romanului, în mitologia sumeriană mai este cunoscut și ca perechea divină Tammuz și Ishtar, protagonistă a unei istorisiri ce are elemente comune pe alocuri cu legenda biblică a lui Cain și Abel. Iar exemplele pot continua cu Gheștinana, sora lui Dumuzid, sau cu Ahura Mazda, fiul acestuia, precum și cu multe alte personaje la fel de încărcate de semnificații, care animă povestea și dau consistență intrigii romanului.