Unii cred că rostul educaţiei formale este pregătirea tinerilor pentru adaptarea lor la permanentele schimbări socio economico financiare și la diversele mode profesionale, iar alţii cred că rostul acesteia este acela al reușitei la examenele și testările naţionale. Ne gândim foarte puţin (și foarte puţini) la stimularea curajului individual ca sens primordial al educaţiei. Este pe cât de curios, pe atât de surprinzător faptul că nu găsim în reţeaua conceptuală a știinţelor educaţiei curajul, ca necesară preocupare în formarea tinerelor generaţii. Credem însă că este momentul să avem în vedere această dimensiune a existenţei și comportamentului nostru, preocupându ne de formarea unor persoane curajoase, în măsură să fie ele însele capabile să înfrunte demn provocările vieţii. Este pe cât de nobil, pe atât de necesar să urmărim fortificarea încrederii în capacitatea lor de a lupta deschis și principial cu problemele ei, împotriva obrăzniciei, diletantismului, trivialităţii și aroganţei și de a avea puterea să respingă impostura și să apere principiile sănătoase ale vieţii. Gabriel Albu este profesor universitar doctor la Departamentul Știinţele Educaţiei al Facultăţii de Litere și Știinţe din cadrul Universităţii Petrol Gaze din Ploiești. Este autor sau coautor al peste 20 de volume, dintre care: Grijile și îngrijorările profesorului (2013), Introducere într-o pedagogie a libertăţii (1998) și În căutarea educaţiei autentice (2002).