„Cea mai adecvata expresie scrisa a efortului spiritual imi apare a fi fragmentul. Pentru ca fragmentul singur, numai el, respecta procedura intima a gandirii. Gandim intermitent: intermitent la propriu, data fiind incapacitatea noastra structurala de a pastra in act reflexivitatea (pe o unica tema) dincolo de intervalul catorva ceasuri. (Iar produsul pozitiv, consemnabil, al acestui interval e, de cele mai multe ori, fulgurant: exista clipe ale intelegerii, inconjurate de un zumzet tatonant care nu e decat asteptarea activa a acelor clipe.) Dar gandim intermitent si in alt sens: gandim cu un aparat finit infinitatea fiecarui gand. A fi creatura inseamna a fi fragment.“ (Andrei Plesu)