Memoria si patologia ei

Definită ca proces psihic de înregistrare, păstrare şi regăsire a informaţiei receptate, memoria este faptul primordial al istoriei dezvoltării psihicului pe scara animală, cât şi mecanismul fundamental care asigură funcţionarea orientată a individului în timp şi spaţiu, prin prisma actualizării selective a experienţei acumulate. Rezultatul global este constituirea unei „lumi interioare“ personale.
Deoarece a constatat că memoria a fost studiată de numeroşi cercetători, dar fără nicio preocupare pentru patologia ei, Th. Ribot îşi propune să realizeze un eseu de psihologie descriptivă a memoriei şi a maladiilor sale.