„Cele zece studii reunite în acest volum dovedesc acuitatea excepțională și originalitatea cercetării lui Alin Suciu în domeniul literaturii creștine răsăritene, în special – dar nu numai – cea coptă. Fiecare studiu se bazează pe un set de abilități lingvistice, paleografice, literare și istorice care îi permit autorului să exploreze toate aspectele unui subiect și să-l facă să progreseze în mod remarcabil, deschizând noi perspective de cercetare în domeniile respective. Citim aceste cercetări cu aceeași încântare cu cea pe care Alin Suciu pare s-o fi avut atunci când le-a întreprins.”
Anne Boud’hors, CNRS Paris
„În această culegere de studii, Alin Suciu, expert în literatura creștină răsăriteană, prezintă o serie de analize fundamentale ale unor texte creștine timpurii altminteri necunoscute. Toate capitolele sunt marcate de analize critice ale tuturor mărturiilor textuale disponibile, un simț acut pentru detaliile cruciale și observații multilingve impresionante. Fiecare articol contribuie în mod unic la cunoașterea noastră asupra spiritualității creștine timpurii și, împreună, ele demonstrează necesitatea absolută a studiilor multilingve asupra moștenirii creștinismului timpuriu.”
Samuel Rubenson, Universitatea din Lund
„Fragmentul și istoria: aceștia sunt polii între care se desfășoară cu mare originalitate cercetările lui Alin Suciu. Pe de o parte, ele se concentrează asupra identificării și studierii amănunțite a fragmentului de codice, a variantei textuale, a recenziunii eronate, a textului uitat, a versiunii orientale neglijate, a excepționalei varietăți lingvistice, toate surprinse în ceea ce au mai distinct și irepetabil; pe de alta, ele se extind prin situarea acestor elemente în cel mai amplu și mai general context literar și cadru cultural, capabile să le confere sens. Atunci când este plasat într-un ansamblu, fragmentul poate să lumineze istoria unui text și a tradiției sale, mecanismele de transmitere culturală în mediul de limbă greacă, dar și în cel copt, arab, etiopian, precum și vasta arie de circulație a mesajelor și a ideilor între centrele monahale și tradițiile religioase. Doar pentru a da câteva exemple, cititorul va putea găsi în această culegere de studii apoftegme monahale captivante în greacă și în coptă, marginalizată de tradiția ascetică clasică, forme specifice de transmitere a textelor biblice, fragmente de texte apocrife puțin cunoscute, precum și un rar exemplu, dacă nu unic, de traducere din siriacă în coptă.”
Alberto Camplani, Universitatea la Sapienza, Roma
După ce a fost cucerit de Alexandru Macedon în 332 î.Hr., Egiptul devine un creuzet plurilingv și multicultural unic în spațiul mediteraneean. Din nisipurile deșertului egiptean și din bibliotecile mănăstirești au fost scoase la iveală numeroase manuscrise în greacă, coptă și, după cucerirea musulmană din 641-642 d.Hr., arabă. Îmbrățișând o viziune globală, această carte își propune să urmeze aproximativ un mileniu și jumătate de literatură creștină egipteană, de la textele Părinților deșertului din secolul al IV-lea, scrise în greacă și coptă, până la ultimele manuscrise creștine, produse în Egiptul otoman al veacului al XVIII-lea, în limba arabă. Pe tot parcursul acestei îndelungate perioade, regăsim temele majore ale literaturii creștinilor egipteni: preocuparea față de scripturi, filonul ascetic și cel patristic, narațiunea apocrifă și imaginația apocaliptică.