Atât avântul pe care l-a înregistrat în ultima vreme tehnologia digitală, dar și apariția pandemiei de COVID-19 a făcut ca munca la distanță să fie o realitate cât mai prezentă în societatea actuală. Pornind de la felul în care a apărut și evoluat acest mod de organizare a muncii și expunând cadrul juridic aplicabil materiei, lucrarea de față analizează conceptele care definesc sfera muncii la distanță, dar realizează și o comparație cu elementele întâlnite în mod uzual în cadrul unor relații de muncă obișnuite.
De asemenea, pentru o abordare cât mai complexă, este avut în vedere și cadrul normativ al Uniunii Europene, precum și prezentarea unor cauze aparținând jurisprudenței europene care evocă provocările pe care le presupune munca la distanță.