Ontologia vechii academii

Speusippus (cca. 407-339 î.e.n.) l-a succedat pe Platon la conducerea Academiei din Atena în timpul Olimpiadei a o sută opta (347 î.e.n.), iar Xenocrates (cca. 394-314 î.e.n.) pe Speusippus în anul 339 î.e.n. Din nefericire, gândirea ambilor academici s-a păstrat fragmentar, dar din fragmentele atribuite acestora avem un material suficient pentru a putea deduce ideile de bază care se articulau în tematicile ontologice preluate din gândirea lui Platon şi a pythagoreenilor. Între aceste idei găsim asumarea unor principii de factură inteligibilă, anume Numerele prin care sunt descrise şi Primele Principii şi celelate niveluri ale existenţei, concepte ce vor înlocui Ideile platoniciene, principii marcante pentru dialogurile fondatorului Academiei. Astfel, în cazul celor doi academici vom studia două sisteme ontologice foarte intresante care duc la noi consecinţe, interpretarea lui Platon şi deschid drumul către ontologia unor noi tradiţii filosofice ulterioare: neopythagoreanismul, platonismul mediu şi neoplatonismul.