Psihologie criminologica

Psihologia criminologica (Criminological psychology, psychologie criminologique sau Kriminologische Psychologie) nu este psihologie criminalistica, nici psihologie judiciara, nici psihologie juridica si nici forensic psychology.
Din pacate, criminologia ramane o stiinta nu foarte vizibila in Romania. Legata mai mult de studiul dreptului penal decat de cel al psihologiei, criminologia romaneasca respira prin unele cursuri la facultatile de drept, sociologie, in rare cazuri, psihologie, nivel licenta sau master. Efectul cunoasterii ramane unul caldut, cu unele figuri academice scoase la inaintare cand interesul Dreptului o cere
Din partea psihologiei, criminologia romaneasca nu are nume care sa reprezinte etic, deontologic, profesionist domeniul. Eliminam, in acest context, acei mascarici academici care isi fac reclama la infinit pe diferite posturi TV sau in online; mai mult, care au cooperat cu alti bufoni din sfera stiintelor criminale, promovandu-i asiduu in mass-media.
Prin analogii fortate, tinerii de astazi vad psihologia judiciara si/sau criminalistica pe acelasi piedestal cu psihologia criminologica pentru ca mascaricii si bufonii de mai sus, care ar fi trebuit sa fie un exemplu de demnitate profesionala, au batut mana peste un domeniu in care nu au/aveau dreptul sa se erijeze in specialisti competenti.
Chiar daca realizeaza progrese mici, particulare, invizibile la nivel international, criminologia si psihologia criminologica din Romania nu prezinta interes real. Cat timp dinozaurii academici practica infidelitatea si adulterul academic, n-am putea vorbi despre o criminologie/psihologie criminologica tanara, dar matura.
Din pacate, contextul pandemic pune piedici serioase unor domenii noi, care ar putea aduce societatii, prin intermediul Legislativului, solutii. O mai buna vizibilitate in mass-media a criminologiei, dar si niste interventii mai acerbe pentru psiho-educatia populatiei ar putea fi una dintre acele solutii. Din pacate, mascaricii si bufonii amintiti inca topaie in mentalul si vizualul societal, prin debitarea unor platitudini care nu au nicio legatura cu psihologia criminologica si/sau criminologia evidence-based/stiintifica.
Acest amatorism ieftin, dar care implica tone de plagiat si autoplagiat ne face sa regresam ca indivizi si societate de la un an la altul. Daca priviti cu ochi critic informatia, veti vedea ca, din gura acestor falsi guru, noul nu exista.
Acest volum are menirea de a evidentia rolul psihologiei si al psihopatologiei clinice in descifrarea comportamentului criminal sau care ar putea devein criminal. Sunt incluse si informatii incipiente referitoare la Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS).
Cartea se adreseaza studentilor si specialistilor din zona psihologiei, dreptului, sociologiei, antropologiei, psihiatriei, probatiunii, penitenciarelor, cat si publicului larg avid de a afla cum poate o minte sa devina „criminala”. Autorul