Trăim vremuri care ne obligă să ne apărăm tot mai feroce drepturile și libertățile, iar noi alegem să o facem cu forța cuvintelor, argumentându-ne iar și iar perspectivele.
Avem, în acest număr, o recomandare de carte de la Mihail Vakulovski: „Un teatru pentru visători”, de Polly Samson, precum și un interviu realizat de Mina Decu cu poeta Victoria Tatarin: „Accesul la libertate m-a învățat să fiu foarte atentă cum o folosesc”. Seria interviurilor de carte continuă cu discuția consemnată de Ramona Boldizsar despre Poster x Poem, proiectul prin care Dan Stănescu & Alex Higyed apropie poezia de necititori.
„Cine are dreptul să aibă drepturi? Privarea libertății văzută prin ochii unor personaje din filme”, de Răzvan Mirică, face trecerea către o discuție despre psihoterapie, „calea ce te duce spre eliberarea de cine ar trebui să fii” (Iulia Sidon) și despre „Valoarea psihologică descoperită după ce n-am mai fost pionier” (Cătălin Stanciu). Semnificația unei uși încuiate în studenţie o aflăm de la Denisa Ștefan, iar Ramona Boldizsar argumentează o tematică într-adevăr controversată: „Nu pot relaționa încontinuu. Nu pot trăi prin copilul meu. Nu mă pot juca cât vrea ea”. Anna Cândea prezintă un interviu cu Sorin Alexandru Pară, o discuție necesară despre libertatea pe cele două roţi ale scaunului rulant, iar Florin Batincu continuă cu „Scările casei, Everestul vieții mele”.
De la Dan Nicu aflăm de ce „Libertatea Ucrainei este libertatea Europei” și de la Adrian Popa cum atunci „Când comercianții furnizează bunuri sau servicii, nu o fac din dragoste pentru consumatori”. Un semnal de alarmă este tras de Paul Alexandru prin articolul intitulat „Toate drepturile pe care le-ai putea pierde” și încheiem ediția de toamnă 2022 cu un interviu care demonstrează și celebrează o formă de exprimare a libertății: Denisa Ștefan în dialog cu Patricia Alexa: „Oricărui copil îi place să coloreze și să deseneze, dar mie mi-a plăcut un pic mai mult decât celorlalți”.