Lumea pe care promitea să o construiască regimul instalat în Rusia după Revoluţia din Octombrie trebuia să devină nu doar mai echitabilă – garantîndu-i cetăţeanului un nivel de viaţă mai bun –, ci, poate într-o măsură şi mai mare, ea trebuia să devină mai frumoasă; dezordinea şi haosul epocilor anterioare urmau să fie schimbate printr-o viaţă armonioasă, organizată după un plan artistic unic. Subordonarea totală a întregii vieţi economice, sociale şi cotidiene a ţării unei instanţe unice de planificare, ce trebuie să reglementeze pînă şi cele mai mici detalii ale sale, să le armonizeze şi să creeze din ele un tot unitar, a transformat această instanţă – conducerea de partid – într-un fel de artist, pentru care lumea întreagă serveşte ca material, obiectivul său fiind „să depăşească rezistenţa acestui material”, să-l facă maleabil, plastic, capabil să ia orice formă considerată ca adecvată.
Boris Groys (n. 1947 în Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie şi matematică la Universitatea din Leningrad (1965-1971), după care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistică Structurală şi Aplicată din Moscova pînă în 1981, cînd emigrează în Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) şi la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul în filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie şi teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, autor de expoziţii şi eseuri cinematografice.
Bibliografie selectivă:
Gesamtkunstwerk Stalin. Die gespaltene Kiltur in der Sowjetunion [Stalin - opera de artă totală. Cultura scindată din Uniunea Sovietică], München-Wien 1988; Dnevnik filosofa [Jurnalul unui filosof], Paris 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fugilor] (în colaborare cu Ilya Kabakov), München-Wien 1991; Zeitgenössische Kunst aus Moskau - Von der Neo-Avantgarde zum Post-Stalinismus [Arta contemporană la Moscova - de la neoavangardă la poststalinism], München 1991; Über das Neue. Versuch einer Kulturökonomie [Despre nou. Eseu de economie culturală], München, 1992; Utopia i obmen [Utopie şi schimb], Moscova 1993; Fluchtpunkt Moskau [Punctul de fugă Moscova] (Ed.), Stuttgart 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalaţiei] (în colaborare cu Ilja Kabakov), München 1996; Kierkegaard. Schriften [Kierkegaard. Scrieri] (Ed.), München 1996; Logik der Sammlung. Das Ende des musealen Zeitalters [Logica colecţionării. Sfîrşitul epocii muzeale], München 1997; Kunst-Kommentare [Comentarea artei], Viena 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul întrebării. O fenomenologie a mediilor], München, 2000, Traumfabrik Communismus. Die visuelle Kultur der Stalinzeit. Dream Factory Communism: The Visual Culture of the Stalin Era[Fabrica de vise a comunismului> Cultura vizuală a erei staliniste], Ostfildern-Ruit, 2003.