JUSTIFICAREA STIINTIFICA
La sfarsitul anilor 1970 si inceputul anilor 1980, existau doua observatii principale care sugerau relatia intre dieta si cancer. In primul rand dieta vestica bogata (mai ales in grasimi si carne, si saraca in fibre) era puternic asociata (corelata) cu incidenta cancerului de colon si de san. In al doilea rand, in cazul persoanelor care migrau in zone unde se semnala un risc crescut de cancer (de diferite tipuri) se observa cresterea riscului de boala a zonei unde se mutau, indiferent de mostenirile lor etnice sau genetice.
Un set concludent de informatii a fost realizat de Academia de Stiinte a SUA, in raportul din 1982 cu titlul Diet, Nutrition and Cancer.
DE CE A FOST ALEASA CHINA?
In anul 1981, Academia Chineza de Stiinte Medicale a publicat un Atlas al Mortalitatii [din pricina] Cancerului raportat la anii 1973-75, analizand diferite cancere din 2400 de regiuni ale Chinei. Aceste harti indicau cancerul ca fiind prezent in mod deosebit in anumite zone geografice. Rata in aceste regiuni era de cateva zeci de ori, chiar o suta de ori mai mare decat in zonele care indicau valoarea cea mai mica, observandu-se astfel o diferenta imensa fata de raportul acelorasi rate de 1.5-2.0 din America.
Rezidentii acestor regiuni traiau in general in aceeasi zona toata viata lor, consumau aceeasi dieta, unica si specifica regiunii lor, fenomenul avand loc invariabil, an de an. Dieta lor (saraca in grasimi si bogata in fibre si alimente pe baza de plante) era in contrast evident cu dieta bogata a tarilor occidentale.
MODELUL DE LUCRU
Pentru studiu au fost selectate 65 de regiuni din China rurala, pentru a fi supuse cerintelor studiului. S-a realizat astfelo comparatie intre dieta, stilul de viata si bolile caracteristice populatiilor din fiecare regiune.
In fiecare din cele 65 de regiuni au fost alese cate 2 sate, din fiecare sat fiind alese (la intamplare), 50 de familii. Din fiecare familie a fost ales numai un membru (fie barbat, fie femei, raportul lor fiind la final egal), studiul avand deci 6500 de participanti. S-au facut teste de sange, urina, si s-au luat mostre de mancare pentru analize ulterioare. In acelasi timp participantii au completat un formular si au oferit informatii cu privire la ceea ce mananca pe parcursul a trei zile.
Au fost in final selectate 367 de elemente cu valoare informationala sigura pentru cele 6500 de familii (reprezentate). Aceasta baza de date despre dieta si stil de viata din anii 1983-84 a inclus informatii despre rata mortalitatii mentionata in anii 1973-75 pentru circa 40 de cancere diferite si alte boli.
Aceleasi zone si persoane din anii 1983-84 au fost supuse studiului in etapa urmatoare, 6 ani mai tarziu, in anii 1989-90. Lor li s-au adaugat alte 20 de noi regiuni din China continentala si Taiwan. De asemenea numarul familiilor a fost plusat cu inca 20 in fiecare regiune, ajungandu-se la un total de 10.200 de adulti reprezentand tot atatea familii. Cu aceasta ocazie a fost culeasa o impresionanta baza de date cu informatii socio-economice.
Aceste informatii au fost combinate cu datele actualizate ce proveneau din rapoartele de mortalitate a anilor 1986-88, folosindu-se cea mai moderna schema de clasificare a bolilor (International Classification of Disease, Edition 9). Informatiile din acest al doilea studiu sunt disponibile online la Clinical Trial Service Unit & Epidemiological Studies Unit of Oxford website.
FINANTAREA
Institutul National de Studiere a Cancerului (din cadrul National Institutes of Health), impreuna cu Institutul American de Studiere a Cancerului (Washington, DC), au asigurat finantarea initiala.
Fondul Imperial pentru Cercetarea Cancerului, din Anglia, a oferit de asemenea un sprijin semnificativ pentru activitatea din cadrul Universitatii Oxford. Incepand cu anul 1993, Institutul American de Studiere a Cancerului a oferit cea mai mare parte a fondurilor.
Nu trebuie uitat totusi faptul ca, pentru acest studiu, cel mai mare sprijin material a fost primit din partea populatiei chineze si a guvernului chinez. Acest sprijin poate fi socotit ca unul "in natura", care a dat astfel nastere la suficienta materie prima de studiu pentru care ar fi fost necesari peste 800 de ani de munca profesionala si tehnica de laborator.