Vezi mai multeIdeile discutate în această carte au fost elaborate de-a lungul mai multor seminarii: mai întâi, într-o formă scurtă, la College international de Philosophie din Paris, în octombrie 1998, apoi în semestrul de iarnă 1998-1999 la Universitatea din Verona şi, în sfârşit, la Northwestern University (Evanston), în aprilie 1999, şi Universitatea din California (Berkeley), în luna octombrie a aceluiaşi an. Textul publicat aici este fructul acestor dezvoltări progresive şi datorează mult conversaţiilor cu studenţii şi cu cadrele didactice care au asistat la aceste seminarii. Ceea ce a rămas constant a fost alegerea formei: comentariul, ad litteram în toate sensurile, al celor zece cuvinte care alcătuiesc primul verset al Epistolei către Romani.
Această carte îşi propune în primul rând să restituie Epistolelor lui Pavel rangul lor de text mesianic fundamental al Occidentului.Sarcină care pare, la prima vedere, banală, întrucât nimeni nu ar îndrăzni să nege în mod serios caracterul mesianic al Epistolelor; şi cu toate astea, o sarcină deloc scontată, având în vedere că o practică deja bimilenară de traducere şi comentariu, care coincide cu istoria însăşi a Bisericilor creştine, a şters literalmente mesianismul – şi însuşi termenul «mesia» – din textul paulinic.
GIORGIO AGAMBEN (n. 1942), filosof italian. A studiat la Roma, Paris şi Londra şi a predat în Italia (la Universităţile din Macerata şi Verona), Statele Unite ale Americii (la Universităţile Berkeley, California şi Northwestern, Evanston) şi Germania (la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf). În prezent, este profesor la Institutul Universitar de Arhitectură din Venezia, la Collège International de Philosophie (Paris) şi la European Graduate School (Saas-Fee, Elveţia). Printre scrierile sale se numără: Stanze. La parola e il fantasma nella cultura occidentale [Stanze. Cuvânt şi fantasmă în cultura occidentală] (1979), Idea della prosa [Ideea prozei] (1985), La comunità che viene [Comunitatea care vine] (1990), Homo sacer. Il potere sovrano e la nuda vita [Homo sacer. Puterea suverană şi viaţa nudă] (1995), Quel che resta di Auschwitz. L’archivio e il testimone [Ce rămâne din Auschwitz. Arhiva şi martorul] (1998), Il tempo che resta. Un commento alla «Lettera ai romani» [Timpul care rămâne. Un comentariu al «Epistolei către romani»] (2000), Stato di Eccezione [Starea de excepţie] (2003), Profanazioni [Profanări] (2005), Il regno e la gloria. Per una genealogia teologica dell’economia e del governo [Împărăţia şi gloria. Pentru o genealogie teologică a economiei şi a guvernării] (2007), Signatura rerum. Sul Metodo [Signatura rerum. Despre metodă] (2008), Il sacramento del linguaggio. Archeologia del giuramento [Sacramentul limbajului. Arheologia jurământului] (2008).