„Adica 4 povestiri despre doua personaje principale, din care una cu detectivul Tudor Stamatopol si trei cu baiatul bun la toate, Stelian Munteanu. Si cam atat. In rest, doar, disparitii, biciclete, pistoale si carti, fete frumoase si barbate hotarati…
Sa le cititi cu bucurie!“ - Bogdan Hrib
„De ce povesti?
Pai, pentru ca m-am lenevit.
De la ultimul, pardon, cel mai recent roman – Ultima fotografie – aparut in noiembrie 2012 nu am mai reusit sa adun cuvintele in fraze si nici nu prea am avut timp pentru asta. Scuza clasica: vremurile de criza… Dar nu vreau sa treaca un an fara vreo carte noua.
Se pare ca atata vreme cat sunt stagiar trebuie sa am un volum publicat in fiecare an. (Stagiar unde? stiti voi unde. Nu pot sa zic…)
Asadar, cu povestile e mai usor. Ideile roiau undeva prin cap. Unele fusesera puse pe hartie sau pe ecran in variante mai vechi, mai desuete si mai naive…
De ce 3+1?
Prima poveste este despre Tudor Stamatopol, detectiv roman aflat intr-o lume un pic paralela cu a noastra, desi nu as zice ca e vorba de vreun SF incipient. Urmatoarele trei sunt umplute de nervii si replicile lui Stelian Munteanu, cel care nu a mai reusit sa stranga destule aventuri pentru un roman si se multumeste doar cu aceste texte alergate. Sunt povesti scurte, de citit seara inainte de culcare, cand somnul e aproape. Sunt vesele, sunt triste.
Pe curand, la un nou roman.“ - Bogdan Hrib