Cele trei bătălii în deșert, la sud de El Alamein, în 1942, au marcat apogeul planurilor lui Hitler de a smulge Egiptul din mâna britanicilor. Scopul de a pune stăpânire pe Canalul Suez și de a deschide Orientul Mijlociu forțelor Axei a fost abandonat când forțele sale au fost înfrânte complet.
Succesul acestor trei acțiuni a transferat inițiativa în mâna britanicilor și a accelerat prăbușirea Panzerarmee Afrika a feldmareșalului Erwin Rommel, forțând lunga retragere a armatei de-a lungul nordului Africii și înfrângerea sa totală în Tunisia. Bătălia finală de la El Alamein a fost un punct de cotitură în război și a fost ultima realizare majoră a armatei britanice înainte intrarea în conflict a trupelor americane.
Premierul Winston Churchill afirma ulterior că, înainte de Alamein, armata britanică nu avusese parte de nici o victorie majoră, iar după Alamein nu a mai suferit nici o înfrângere majoră.