Alexandrina Gr. Cantacuzino a fost o personalitate proeminentă a feminismului românesc şi internaţional în primele patru decenii ale secolului XX. A fost printre primele feministe din România, care a susţinut şi a luptat pentru emanciparea intelectuală, economică, politică şi culturală a femeilor.
În perioada interbelică activitatea Alexandrinei Cantacuzino s-a desfăşurat prin intermediul unor societăţi feministe. Dintre asociaţiile feministe pe care le-a întemeiat și le-a condus, menţionăm Consiliul Naţional al Femeilor Române, „Casa Femeii”, „Solidaritatea”, „Ţesătoarea”, „Uniunea Intelectuală Română”, „Mica Inţelegere Feminină”, „Auxiliara Română FIDAC”.
***
Documente selectate, în voumul II, vizează activitatea Alexandrinei Gr. Cantacuzino în cadrul unor organizaţii la care a colaborat. Astfel, a fost Uniunea Intelectuală Română, asociație culturală, științifică, națională, cu inițiative internaționale, al cărui Comitetul de acţiune era format din academicieni, profesori universitari, oameni de știință, scriitori, personalități feminine ale epocii, precum Constantin Rădulescu-Motru, Gheorghe Ţiţeica, Dragomir Hurmuzescu, Gheorghe Mironescu, Gheorghe Taşcă, Mircea Djuvara, Constantin Beldie, Alexandru Hodos, Emil Riegler, Nicolae Dianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Calypso Botez, principesa Ioana Ghica, Zoe Caribol, Lia Dobrescu.
O altă organizație coordonată de Alexandrina Cantacuzino a fost Gruparea Femeilor Române, primul partid al femeilor din România. Membrele Biroului provizoriu din Capitală erau femei active și culte ale epocii, precum Alexandrina Cantacuzino –preşedintă, Calypso Botez –vicepreşedintă, Elena g-ral Stângaciu şi Margareta Paximade-Ghelmegeanu – secretare. Din Gruparea Femeilor Române au mai făcut parte şi profesoarele Alexandrina Floru, Tereza Bally, de asemenea doamnele Ana Filitti, Maria g-ral Anastasiu, Margareta Hera.
Celelalte documente selecționate reprezintă o completare a documentației Societății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române (vezi volumul Din istoria Societății Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, 2016), o versiune arhivistică a istoria asociațiilor feministe Solidaritatea, Ateneul Popular Buşteni, Ţesătoarea, Asociaţiile Profesionale ale Femeilor, o imagine privind membrii și obiectivele organizației internaționale Memorialul Interaliat de la Liège. În final, diverse documente evidențiază numeroasele activități și realizări culturale, educaționale, sociale ale Alexandrinei Cantacuzino, în calitate de consilier municipal în Bucureşti.
Lucrarea cuprinde desigur abrevieri, indice antroponimic și toponimic, de asemenea, câteva ilustrații originale, unele inedite, în cadrul Anexelor.
Anemari Monica Negru