Alăturând eseuri, pagini de jurnal, conferințe și dialoguri care descriu spații, obiecte, oameni și momente ale vieții proprii câtorva texte despre cărți, volumul constituie o recapitulare nesistematică în care invitațiile de colaborare pe teme date, întrebările interviurilor și interpelările lecturilor au avut un rol declanșator important. El evocă trasee, de la bulevardele care se succed unind peste Ocean Bucureștiul cu orașul american Providence, la localitățile și țările popasurilor sau ale drumețiilor de suflet (Bozovici, Breb, Săpânța, New York, Paris, Mexic, Spania, Santorini, Timișoara, America, Maramureș, Franța) și etape existențiale: anii de școală, de facultate, cu arestările și ședințele de demascare ale epocii; anii de cercetare (în domeniul lingvisticii structurale, al pragmaticii și semioticii, dar și pe teren, în Maramureș sau la Woonsocket, R.I.) alături de Al. Rosetti, Mihai Pop, Ovidiu Bîrlea, Marius Sala, Solomon Marcus, Thomas A. Sebeok; exilul, începând din 1980; revenirea în România după 1989; proiectele care se clarifică treptat prin munca meditată în arhive din România, Franța sau America, ducând la publicarea mai multor volume postume ale lui A. Golopenția (Ultima carte, Românii de la est de Bug, sau seria Rapsodia epistolară I–IV) și Ștefania Cristescu Golopenția (Descântatul în Cornova–Basarabia sau Sporul vieții).
Textele primei părți sunt scrise între anii 2003 și 2018, cu excepția a două eseuri în limba engleză, primul intitulat 1001 Newspapers or the Romanian Nights (1991), care le vorbește cititorilor americani despre miracolul reînvierii presei în România de după 1989 și al doilea susținând, în 1999, necesitatea abordării transdisciplinare a culturii franco-americane, larg reprezentate în Noua Anglie, în cursurile universității Brown. Ordonarea lor, vag cronologică, s-a făcut în funcție de momentele la care trimit. Multe dintre texte abordează însă, în acest răstimp al rememorărilor, la fel cu interviurile din partea a II-a a cărții, serii de evenimente, complicând astfel înșiruirile. Interviurile din partea a II-a, ca și și lecturile din partea a III-a, se succed în funcție de momentul în care au fost publicate. Ele traversează, în diagonală, porțiuni largi și discontinui ale existenței sau reflecției autoarei, abordând teme cum sunt, între altele, supraviețuirea prin cultură; culturile „mari” și „mici”; educația universitară și post-universitară în România, Franța și America; româna vorbită în spațiul public și româna globală; identitatea emigrantului est-european în spațiul american. Sanda Golopenția