Capitanul Lafortune. Volumul II

Am pornit atunci un atac de care el s-a ferit cu greutate, am trecut la altul si, putin cate putin, omul meu isii pierdu controlul asupra actelor sale. Dar trebuia sa se sfarseasca odata. Se arunca asupra mea. L-am primit bine infipt pe picioare. Garzile sabiilor se ciocnira si, cum ajunsesem aproape obraz langa obraz, l-am impins cu atata forta, inca se dadu indarat, isi pierdu echilibrul si cazu. Totusi nu-si lasase arma din mana si, ridicandu-se indarat pe picioare, trecu din nou la asalt. Era momentul sa termin treaba.