O ediţie fascinantă a poemelor cu pisici ale lui T.S. Eliot, iubite de atâtea generaţii, cu ilustraţii de Axel Scheffler
Orice felină care se respectă, aflăm de la T.S. Eliot, are nu mai puţin de trei nume: unul pentru uzul familiei, unul bizar şi unul secret. Numele personajelor din Cartea lui Moş Oposum nu sunt neapărat trei pe cap de mâţă, dar sunt revelatoare pentru talentele, metehnele sau manierele pisiceşti.
Să intre în scenă... Şoricofila Tanti Pisi-Poznă, Răgetdetigru cel Fioros, răzgâiatul Ram Tam Toana, şarlatanii Spargotac şi Zbârlisâcâici, misteriosul domn Mistofelis, magistrul fărădelegilor MacCarie şi Neamdesmântânilă, vigilent cotoi de pază! Aceştia toţi, împreună cu alte pisici mai cu moţ, dau un spectacol irezistibil de hazos.
Pentru Pisici, e-o regulă de căpătâi:
Nu le vorbi, dacă nu intră ele-n vorbă mai întâi.
Eu, unul, nu susţin defel aşa ceva
Şi zic, de e să te-ad-dresezi primul pisicii, da!
Dar să nu uiţi, oricâte ţi-ar permite:
Familiaritatea n-o admite.