De ce cred oamenii in bazaconii

La 150 de ani de la apariţia Originii speciilor şi dupa nenumărate confirmări aduse de genetică, exista încă destui oameni care nu cred în evoluţionism. În ciuda tuturor dovezilor privind Holocaustul, apar voci care îl neagă. Alţii susţin ca Aristotel şi-ar fi copiat sistemul de gândire de la ipotetici filozofi africani. Mulţi oameni cred în parapsihologie sau îşi închipuie că au fost răpiţi de extratereştri. Psihoterapeuţi prea încrezători în tehnici discutabile sădesc în minţile femeilor false amintiri – cu consecinţe tragice. Un cosmolog îşi închipuie că teoria lui poate demonstra existenţa lui Dumnezeu. Cum apar toate aceste bazaconii? Ce anume din alcatuirea noastră favorizează superstiţiile şi prejudecăţile? Ce ne întunecă raţiunea şi de ce o luăm razna? La aceste întrebări răspunde pe larg Michael Shermer, un istoric al ştiinţei cu studii de psihologie, scepticul numărul unu al Americii zilelor noastre. Iar rezultatul e o impecabilă lecţie de gândire critică, necesară chiar şi minţilor celor mai lucide, pentru că, la urma urmei, pe toţi ne pândesc bazaconiile.