Intr-o prima instanta, tema experientei spirituale se refera la evenimente personale, secrete si, la limita, incomunicabile, privind individul in specificitatea sa irepetabila. Dar ratiunea unei asemenea experiente consta in depasirea nivelului individual, intr-o realizare personala a universalului.
Cum poate prinde studiul componenta individuala si tinta trans-individuala ale experientei spirituale, subiectivitatea umana care o gazduieste si orizontul obiectiv al implinirii ei? Cum poate imbina studiul datoria de rigoare a disciplinelor academice si interpretarea participativa, creatoare, din interior, a datelor invocate? Textele adunate in acest volum ne dau un convingator raspuns.
In acord cu o atitudine traditionala bine reprezentata, Andre Scrima considera ca una dintre aventurile spirituale cele mai riguroase este cea hermeneutica. Asociind experienta spirituala cu interpretarea Textului sacru, Andre Scrima situeaza tematica celei dintii in mediul ei propriu, ca acces la realitati de ordin universal.