La voia intamplarii

Unul dintre cele mai percutante romane ale literaturii italiene contemporane, La voia întâmplării este înainte de toate strigătul mut, aşternut pe hârtie, al unui prizonier şi al unui fugar. Salvatore Cippico, un bătrân internat în rezerva unui spital de psihiatrie a trecut atât prin lagărele naziste, cât şi prin gulagul iugoslav de la Goli Otok, iar acum îşi povesteşte viaţa... Dar este într-adevăr eroul romanului,cel care povesteşte,sau citim de fapt istorisirea altcuiva? Sub semnul acestei incertitudini, povestea se împleteşte, aparent la voia întâmplării, cu ecoul imaginat al altor voci sau alter-ego-uri ale personajului, într-o serie de istorisiri paralele ale căror protagonişti sunt, pe rând, Jorgen Jorgensen, regele Islandei, fondatorul unei aşezări urbane în ţinutul lui Van Diemen sau unul dintre argonauţii porniţi în căutarea Lânii de aur. Confesiune şi raport clinic, epopee de factură joyciană, romanul lui Claudio Magris este o primejdioasă călătorie în timp, pe apele agitate ale memoriei, în căutarea unui sens, sau cel puţin a unei căi de ieşire din temniţa corporalităţii, a cărei miză nepreţuită este aflarea libertăţii.