Acest roman s-a născut pornind de la o poveste reală. Pentru mine, această carte este una fundamentală, întrucât, scriind-o, m-am lăsat purtat pe valurile vieții. După ce m-am dedicat poveștilor despre adolescenți, care se află în pragul dintre copilărie și maturitate, mi-am dorit să scriu o poveste narată de o voce care să mă ghideze să privesc lumea cu alți ochi. Cele două priviri care se întrepătrund pe copertă poate că sunt o viziune a timpului care se scurge între generații și de care trebuie să avem grijă. (DANIELE DELL’AGNOLA)
Cu Luna din cufăr, Daniele Dell’Agnola și protagonista Jolanda Giovanoli ne oferă mărturia unei femei care a trăit cu intensitate și pasiune, fiind, în același timp, spectatoarea marilor și micilor evenimente din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Romanul se înscrie în tradiția istoriei orale care, prin intermediul mărturiei directe a persoanelor, face ca experiența și memoria oamenilor de rând să-și recapete demnitatea. În același timp, îmbină necesitatea explorării de noi orizonturi cu dorința de a iniția un dialog între generații, devenind o mărturie prețioasă a vitalității și a dinamismului Elveției italofone. (CLAUDIO LOSA)
Pentru cititorii români, această carte prezintă interes și datorită integrării dorite de autor a unor cuvinte dintr-o limbă romanică mai puțin familiară, dar înrudită, retoromana, a patra limbă națională oficială a Elveției, alături de franceză, germană și italiană, și din romanșă (varietate dialectală a acesteia), cuvinte păstrate și în traducerea în limba română. Volumul se înscrie astfel și în cadrul strategiei promovate de instituțiile cantonului elvețian, de conservare și transmitere în întreaga lume a patrimoniului său lingvistic. (VIOLETA POPESCU)
O carte publicată în ediție multilingvă în Elveția, pentru popularizarea a trei dintre limbile vorbite în această țară. Retragerea la pensie, traumă psihologică surmontată cu seninătate prin rememorarea, acceptarea și înțelegerea vieții. O lume reală, dură, în care femeile luptă să câștige drepturi egale cu cele ale bărbaților, inclusiv dreptul la vot, și o lume paralelă, mustind de poezie, legende și muzica acordeonului. Profilul iconic al artiștilor din familia Giacometti, originară chiar din locurile în care se desfășoară acțiunea, tatăl – Giovanni Giacometti, pictor neoimpresionist, și fiul – Alberto Giacometti, artist suprarealist. Căderea Zidului Berlinului, moartea lui Ceaușescu și dărâmarea unui alt fel de zid – cultul personalității, nevoia zidurilor personale și invazia zidurilor din lumea nouă. O carte propusă pentru studiu în școlile din Elveția, susținută de un aparat didactic inovator – disponibil online, menit să însoțească lectura romanului cu exerciții de receptare, înțelegere și analiză a textului. (ALINA HUCAI)
Scriitor și muzician elvețian, DANIELE DELL’AGNOLA (n. 1976) este profesor la Scuola universitaria professionale (SUPSI – Elveția), unde predă literatură. A publicat unsprezece cărți, inclusiv romane și povestiri pentru copii și adolescenți, dintre acestea: Baciare non è come aprire una scatola di tonno, Editura Infinito, 2014 și Anche i bruchi volano, GCE, 2016. A creat rubrica de povestiri „Il bidello Ulisse” pentru Corriere del Ticino, din care s-a născut o emisiune de televiziune dedicată cărților pentru copii și tineret, difuzată între 2015 și 2017 pe TeleTicino. Colaborează cu Radiotelevisione svizzera (RSI) de limbă italiană, focalizându-se pe misiunea asumată de promovare a lecturii. De mai mulți ani realizează diverse proiecte teatrale la Teatro TAN din Biasca. A compus muzica pentru spectacolul realizat după cartea Il fondo del sacco de Plinio Martini, pus în scenă cu Margherita Saltalamacchia. În ultimii ani, a deschis o colaborare cu actrița de origine română Ioana Butu, autoarea piesei de teatru Îmbrățișare, pentru care a realizat, de asemenea, muzica. Spectacolul a avut peste cincizeci de reprezentații în Elveția, Italia și România. În anul 2021, romanul Luna din cufăr a fost publicat în limba italiană de Pro Grigioni Italiano și difuzat de Armando Dadò editore. S-a bucurat de un real succes în rândul publicului cititor din Elveția, fiind tradus în germană și retoromană, considerată, din anul 1938, a patra limbă oficială a Elveției. În 2023, Teatro de Gli Incamminati din Milano a pus în scenă un spectacol-lectură după carte, în timp ce Radioteleviziunea Elvețiană a produs pe baza acesteia o dramă radiofonică pentru RSI Rete Due.
VIOLETA POPESCU este absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a unui doctorat la Universitatea Svizzera Italiana din Lugano. A lucrat ca profesor de istorie la Brașov, iar din 1998 până în 2004, ca muzeograf și redactor la mai multe reviste și anuare de istorie publicate de Centrul Ecleziastic de Documentare din Sfântu Gheorghe. După stabilirea în Italia, fondează în 2008 asociația Centrul Cultural Italo-Român din Milano. A publicat volumul de interviuri Personalități române în Italia (Personalità romene in Italia), Editura Arco, Milano, 2008. Este coordonatoarea Anuarului Repere culturale românești în Peninsulă și a Colecțiilor „Memoria” și „Culturi și civilizații” ale Editurii Rediviva din Milano. A tradus lucrarea Identitatea românească (L’identità romena), 2019, iar împreună cu Ida Garzonio, De la romani la români. Imn latinității (Dai romani ai romeni. Elogio della latinità), 2022, de Ioan-Aurel Pop.
Pe copertă: Jolanda Giovanoli și strănepoata sa Yaeli, fotografie de Milena Stokar (2020)