Profesorul

Un roman românesc contemporan despre iubire ca mod de viață

Scriitoarea Adina Mandalac a creat o poveste tulburătoare despre întâlnirea dintre iluziile pe care ni le țesem și foarfeca realității. Cititorii vor păși într-o lume frumoasă ca o declarație de dragoste, căci „singurul loc în care nu poate pătrunde nimeni, nici măcar destinul, este iubirea“.

Personajele romanului sunt desprinse din realitate. „Profesorul” este un bărbat distins, medic renumit, pasionat de muzică, familist, trecut de prima tinerețe. Ana Răducanu este o tânără scriitoare din provincie, aparținătoare – cum se spune prin spitale – pentru mama sa, pacientă a doctorului, devenit în timp profesor universitar și director al acelui spital. Mărturisirea Anei despre momentul îndrăgostirii are valoarea unui poem: „Am simțit o săgeată cu vârful ascuțit pătrunzându-mi vertical prin cap și ajungându-mi direct în picioare... în acele secunde crude ca un adevăr dureros m-am simțit descoperită ca o scoică golită de perlă“.

Profesorul are obligații de serviciu, statut de familist și reputație științifică, plus o puternică pasiune pentru muzică, iar relația cu Ana trebuie să se strecoare printre acești stâlpi de rezistență ai vieții sale. La rândul ei, tânăra scriitoare este afectată de destinul mamei, suferindă de o boală lungă, care presupunea internări periodice în spital, măsurate în ani, la care Ana o însoțea în permanență, împărțind același pat în salon. Așa l-a și cunoscut pe doctor, șeful secției, ulterior profesor și director al spitalului. Dar, de parcă necazurile nu i-ar fi fost de ajuns, Ana se îmbolnăvește și trece printr-o intervenție chirurgicală complicată, cu urme ireparabile asupra feminității. Echilibrul între aceste planuri ale existenței este dat de capacitatea Anei de a trăi în două lumi paralele: „lumea în care trăiesc zi de zi și lumea în care sunt doar eu și cu el“.

Romanul este scris cu o naturalețe dezarmantă la persoana întâi, într-un stil alert, deopotrivă confesiv și interogativ. Un element de originalitate în construcția cărții îl constituie inserarea, la sfârșitul fiecărui capitol, a câte unui poem de dragoste semnat de poeta Mihaela Borzea. Prefața este semnată de Octavian Știreanu.

„Această nouă carte a Adinei Mandalac este tulburătoare prin limpezimea de cristal a unei mărturisiri pe care puțini o pot face, deși e probabil că mulți o trăiesc.” - Octavian Știreanu